Ziua Internațională de Acţiune pentru Climă

Schimbările climatice reprezintă o amenințare reală și indiscutabilă pentru întreaga civilizație. Fenomenele meteorologice extreme provoacă pierderi economice uriașe, amenință vieți omenești și perturbă securitatea alimentării și a apei la nivel mondial. Conservarea climei este una dintre problemele prioritare cu care se confruntă omenirea astăzi.

Oamenii de știință vorbesc despre schimbările climatice globale, inclusiv despre o creștere a temperaturii medii anuale, care determină topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării.

Conform Acordului Climatic de la Paris din 2016, pentru a evita consecințele catastrofale ale încălzirii globale, lumea trebuie să limiteze creșterea temperaturii medii la suprafața globului la 1,5°C față de perioada 1850-1900.

Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat, cu temperaturi medii globale de aproximativ 1,45°C peste media din 1850-1900. Acest lucru se datorează în principal unei combinații dintre schimbările climatice induse de om și fenomenul natural El Niño. Vremea extremă și evenimentele climatice au avut un impact major pe toate continentele populate. Acestea au inclus inundații majore, cicloni tropicali, căldură și secetă extreme și incendii de vegetație asociate.

În 2023 concentrațiile celor trei principale gaze cu efect de seră – dioxid de carbon, metan și protoxid de azot – care au atins niveluri record în 2022, au continuat să crească.

Temperaturile oceanelor au atins cele mai înalte valori în 65 de ani cu măsurători instrumentale, o schimbare care este ireversibilă la o scară de timp de secole până la milenii. Acidificarea oceanelor este, de asemenea, în creștere, afectând ecosistemele marine.

În 2023, nivelul mediu global al mării a atins cel mai înalt nivel înregistrat prin satelit din 1993, reprezentând cea mai directă amenințare pentru comunitățile și ecosistemele de coastă. Multe dintre ele, atât ecosisteme, cât și localități, pot dispărea; insule întregi sunt expuse riscului de inundații.

Ghețarii și calotele de gheață se retrag, amenințând siguranța resurselor de apă, ecosistemele critice și creșterea exagerată a nivelului mării. Suprafața banchizei de gheață marină continuă să se micșoreze, iar permafrostul se topește, crescând și mai mult probabilitatea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În Republica Moldova anul 2023 a fost caracterizat, precum în toată lume, de un regim termic înalt. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +11,0..+13,3ºС, depăşind norma cu 2,2-2,9ºС şi se atestă a doua oară din întreaga perioadă de observații meteorologice

Conform datelor stației meteorologice Chişinău (perioada de observaţii 129 ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +12,7ºС (cu 2,9°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 1 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, precum și 2020.

Pentru a menține creșterea temperaturii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale, așa cum se prevede în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse drastic.

Având în vedere că sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ trei sferturi din emisiile globale de gaze cu efect de seră, trebuie să depășim dependența de combustibilii fosili poluanți și să începem să construim un viitor mai curat și mai ecologic.

Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, desfășurată la 30 noiembrie și 12 decembrie 2023 la Dubai (EAU), s-a încheiat cu un acord de eliminare treptată a combustibililor fosili și de triplare a cantității de energie obținută din surse regenerabile.

Sursele regenerabile de energie se dezvoltă rapid. Astăzi, aproximativ 30% din producția globală de energie electrică provine din surse regenerabile. În 2023, creșterea capacității globale de energie curată a fost cu aproximativ 50% mai mare decât anul precedent.

Republica Moldova este pe deplin conștientă de pașii care trebuie întreprinși în cadrul acordurilor internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Printre prioritățile țării noastre în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se numără extinderea suprafețelor forestiere, introducerea de tehnologii eficiente de gestionare a deșeurilor, îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie, promovarea conservării solului pe terenurile agricole și promovarea utilizării responsabile a resurselor de apă.

Acțiunea globală de astăzi este esențială, deoarece viitorul planetei depinde de ea, iar nu avem o planetă de rezervă.