Situația curentă

Buletin Hidrologic

cu privire  la   Apele Mari de Primăvară

28  februarie 2018

                                                                                                           Apele Mari de Primăvară

Аpele Mari de Primăvară (AMP) – fenomen hidrologic ce se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, în anotimpul primăvara, care se repetă relativ periodic aproximativ în aceieași perioadă, condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

Dinamica  Apelor Mari de Primăvară  pe teritoriul RM  sunt în raport direct atît cu evoluția  condițiilor hidrometeorologice  din  munții Carpați  cît și celor  din teritoriul Republicii  Moldova.

Directia  Hidrologie a evaluat, atât  specificul și evoluția  factorilor meteorologici /hidrologici din perioada  iernii 2017-2018 cât și prognozele  hidrometeorologice    actuale  în scopul  descrierii scenariilor  de evoluție a  Apelor Mari de Primăvară.

Totodata Direcția Hidrologie relatează, că caracterul Apelor Mari de Primăvară  va fi determinat de evoluția proceselor meteorologice şi hidrologice (de cantitatea  și  intensitatea  precipitaţiilor şi  evoluția temperaturii aerului).

Prognoza volumului  scurgerii Apelor Mari de Primăvară pe  bazinul   hidrografic  Nistru și bazinul  hidrografic  Dunare - Prut  și Marea Neagră în anul 2018  se estimează în jurul   valorii  medii multianuale.

Frecvenţa de astfel  valori se înregistrează  odată în 5 ani în  bazinul hidrografic Nistru şi odată în 4 ani în bazinul  hidrografic Dunare –Prut și Marea Neagra.

           Prognoza volumul  AMP  în  r. Nistru - 1.5-2.0  km³       ( norma-  1.9 km³⁾                                                                                    

Prognoza volumul  AMP  în  r. Prut -    0.40-0.50 km³    (norma -  0.40 km³)

Prognoza Volumul AMP  in r. Raut  -   0.055    km³       (norma-   0.09 km³).

În  restul  râurilor  mici din țară  volumul scurgerii  Apelor Mari de Primăvară este prognozat circa 70% din normă.

Ținem să informăm, ca debitele şi nivelurile maximale de apă în râurile Nistru şi Prut pe teritoriul  țării vor depinde de volumul debitelor de apă deversate din lacurile de acumulare şi vor fi  raportate prin difuzarea    prognozelor de scurtă durată cu anticipare de 1-5 zile.

Actualul  volum liber în lacurile de acumulare Costești-Stînca și Dnestrovsc permit  depozitarea  și  tranzitarea   Apelor Mari de Primăvară  prognozate.

Începutul Apelor Mari de Primăvară  atât în râurile Nistru si Prut cît și în râurile  mici şi cursurile intermitente din  țară se  prognozează  la mijlocul decadei a doua a  lunii  martie.

Agenţii economici, pe teritoriul cărora sunt amplasate lacuri de acumulare şi iazuri, cât şi proprietarii de obiecte hidrotehnice sunt obligați să acorde o atenţie deosebită stării barajelor,  deoarece în perioada Apelor Mari de Primăvară starea avariată a barajelor poate duce la ruperea lor, provocând formarea undei de viitură, ce poate inunda unele localităţi cît şi infrastructura diferitor construcții.      

Сaracterizarea hidrologică a lunii  aprilie pe teritoriul

Republicii Moldova

         Luna Aprilie  este caracterizată ca luna Apelor Mari de Primăvară şi eliberării complete de gheaţă a rîurilor.

Acestei luni i se atribuie termenele tîrzii ale apariţiei debitului maxim de apă al perioadei Apelor Mari de Primăvară şi sfîrşitul perioadei Apelor Mari de Primăvară. Însă, în unii ani, sfîrşitul perioadei Apelor Mari de Primăvară în rîurile Nistru şi Prut se înregistrează în prima decadă a lunii mai (anii 1969, 1973, 1983, 1988, 1991, 2006) şi în decada a treia a lunii mai (anii 1962, 1963 1976).

La mijlocul lunii aprilie are loc deversare ecologică, care se manifestă pînă la mijlocul lunii mai. Această viitură este necesară pentru menţinerea florei ţi faunei în cursul inferior a r.Nistru.

            În anii cu termne timpurii ale sfîrşitului  perioadei Apelor Mari de Primăvară numărul viiturilor pluviale pe rîurile Nistru şi Prut creşte cu 30 – 40 % faţă de luna martie. Pe rîurile mici ale R. Moldova, numărul lor descreşte cu 20 - 40 %.

Anii cu scurgere ridicată (peste 150 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric  Hruşca (anii 1968 - 2016) –1969 (246 %),1976( 224 %),1980(233 %), 2006(204 %), 2013(196%) din  normă.

- r.Prut    – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) –1999 (182 %),  2006 (215 %),  2008  (174 % din normă), 2013 (189%).   

Anii cu scurgere scăzută (sub 60 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric Hruşca (anii 1968 - 2016) –1972,  1974, 1986 (37.9 %), 1987 (27.5 %), 1989, 1999, 2007, 2011 (58.1 %), 2016 (51.4%) din normă.       

- r.Prut    – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) –1990, 1991, 1994, 1996 (38,4 %), 2001, 2004, 2007 (36,7 %), 2009 ( 55,0 %), 2016 (51,3%) din normă.

                                                                     Debitile   pentru  aceasta   luna   constitue:

             Pe r.Nistru (postul hidrometric Hruşca),

medii lunare constituie 432 m³/s;

maximul absolut constituie 2570 m³/s (05.04.1969);

minimul absolut – 85,2 m³/s (01.04.2016).

Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 1530 m³/s (17.04.2013);

            minimul absolut – 85,2 m³/s (01.04.2016).          

Debitele medii lunare de apă variază între 126 m³/s (a.1987) şi 1130 m³/s (a.1969).

        Pe r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi),

medii lunare constituie 117 m³/s;

maximul absolut – 1270 m³/s (19.04.1996);

minimul absolut – 31.7 m³/s (19.04.1990).

 Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 41.8 m³/s  (a.1996) pînă la 241 m³/s (a.2006).

Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

                                              Caracterizarea scurgerii  unor rîuri mici din Republica Moldova: 

                     r.Răut – or.Bălţi,           norma – 1,84 m³/s,

       maximul absolut –  35.8 m³/s (02.04.1980), 

      minimul absolut -  0,13 m³/s (13.04.1974).                                                                                                                                          

r.Răut – s.Jeloboc,        norma – 8,93 m³/s,

               maximul absolut –  419 m³/s (06.04.1969),

               minimul absolut  -   0,28 m³/s (19.04.1959). 

          r.Bîc – or.Chişinău,       norma – 1.05 m³/s,

               maximul absolut – 24.0 m³/s (01.04.1980), 

               minimul absolut – 0.016 m³/s(16.04.2010).

          r.Botna – or.Căuşeni,    norma – 0,91 m³/s,

               maximul absolut – 15.2 m³/s (08.04.1980),

               minimul absolut - 0,00 m³/s (12,14.04.1951; 07-30.04.1952; 15-19.04.1953; 10-30.04.1954;  04.04.1959).

                                                          Buletin Hidrologic                                                                                                                                                                          pentru luna martie 2018

Regimul hidrologic al lunii martie s-a caracterizat astfel:

Scurgerea apei în râuri

       În râul Nistru a constituit pe:

•  sectorul s.Naslavcea - or. Dubăsari – 130 - 150%;
•  sectorul or. Dubăsari - gura de vărsare a râului – 125 - 135% din valorile medii

   multianuale.

În râul Prut a constituit pe sectorul:

•       s. Criva – or. Costești - 130-160%;
•       lacul de acumulare Costești-Stînca – or. Brănești – 110-120%;
•  or. Brănești - gura de vărsare a râului 75-95% din valorile medii

multianuale.

În râul Răut scurgerea a fost mai joasă de normă  şi a constituit

        40-60% din valorile medii multianuale.

        În râurile mici din țară scurgerea a constituit 40 - 70%, din valorile medii multianuale.

        În râul Bîc scurgerea a fost semnificativ mai joasă de normă  și a constituit 21.4% din valorile medii multianuale, fapt explicat prin debitul mic de apă deversat din lacul de acumulare Ghidighici.

Pentru toată perioada de observaţii scurgerea scăzută a apei r. Bîc, cu valori de 3.0 - 10.0 %  din normă, s-a înregistrat în anii: 1968 (5.9%), 1974 (2.95%), 2007 (7.6%), 2008 (2.45%), 2010 (2.7%) și 2015 (10%).

În luna martie anul 2017 scurgerea r. Bîc a constituit 12.9% din valorile medii multianuale.

În luna martie (la mijlocul decadei a doua) în râurile Nistru și Prut a început fenomenul Apelor Mari de Primăvară.

În râul Nistr.

În legătură cu scurgerea Apelor Mari de Primăvară și măririi deversării apei din Lacul de Acumulare Dnestrovsc pînă la 850 m³/s a avut loc creșterea nivelului apei pe sectorul s. Naslavcea – or. Dubăsari cu 2.0 – 3.0 m.

Apa s-a scurs în limitele albiei minore.

În legătură măririi deversării apei din Lacul de Acumulare Dubăsari pînă la 900 m³/s a avut loc creșterea nivelului apei pe sectorul or. Dubăsari – gura de vărsare a râului cu 2.5 – 3.5 m.

Apa s-a scurs în limitele albiei minore.

În râul Prut.

În legătură cu scurgerea Apelor Mari de Primăvară a avut loc creșterea nivelului apei pe sectorul s. Criva – or. Costești cu circa 2.5 m.

În legătură cu mărirea deversării apei din Lacul de Acumulare Costești-Stînca pînă la 100 m³/s a avut loc creșterea nivelului apei pe sectorul:

• or.Costești – or Ungheni cu 0.5 - 1.0 m
• or. Ungheni - gura de vărsare a râului cu 1.3 - 2.3m.

Apa s-a scurs în limitele albiei minore.

În râul Dunărea.

În legătură cu scurgerea Apelor Mari de Primăvară a avut loc creșterea nivelului apei pe segmentul portului Giurgiulesti cu 0.5-1.0 m.

Fenomene hidrologice periculoase pe parcursul lunii martie nu s-au înregistrat.