-5 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Situația curentă

Caracterizarea hidrologică a lunii februarie pentru teritoriul Republicii Moldova

Regimul hidrologic al lunii februarie pentru teritoriul Republicii Moldova se caracterizează, prin  scurgeri   în limita  normei   și   periodic  peste normă, totodată   temperaturile   negative   din  luna  februarie  contribute  la   mentinerea   formatiunelor  de gheată  în  bazinele  acvatice  cît și pe cursurile  de apă  sub formă de gheață la mal, gheță cu ochiuri de apă și poduri de gheață.

            In unii ani din motivul apariției moinelor pe unele sectoare ale rîului are loc distrugerea bruscă  a gheții și apariția gheții plutitoare (sloiuri), care uneori formează zăporuri.

            Moină - perioadă de iarnă caracterizată prin umezeală, ceață și timp mai călduros în raport cu o perioadă de îngheț anterioară. Provoacă topirea parțială sau completă a stratului de zăpoadă. Se înregistrează în cazul pătrunderii maselor de aer calde din alte regiuni ale globului.

            Sloiuri - Această formațiune se prezintă ca plăci de gheață sau bucăți de gheață ce plutesc la suprăfața apei și sînt purtate de curentul apei.

            Zăporul - Este o îngrămădire masivă de gheață în albia rîului la un pod, acolo unde albia este mai îngustă, blocînd partial sau în întregime secțiunea. Zăporul barează albia rîului prin îngrămădirea sloiurilor unele peste altele, în poziții diferite și face ca nivelul apei să crească simțitor în amonte de zăpor și să scadă în aval.

         Regimul de scurgere conform datelor multianuale  pentru  această lună  pentru  rîurile  din  Republica  Moldova  este mai mare, comparativ cu luna ianuarie, cu 20-40%.

Probabilitatea viiturilor de iarnă în luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, creşte. Este condiţionată aceasta de moinele mai frecvente în comparaţie cu luna ianuarie, sau creșterii temperaturilor pozitive cu o durată mai lungă, din această cauză uneori cu anticipare se produc Fenomene Hidrologice Periculoase ca Apele Mari de Primăvară.

             Аpe Mari de Primăvară – Acest fenomen hidrologic se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

Debitile   pentru  aceasta   luna   constitu:

            În r.Nistru (postul hidrometric Hruşca):

 medii lunare constituie 251 m3/s;

            maximul absolut constituie 1240 m3/s (27.02.1977);

 minimul absolut – 47.0 m3/s (14.02.1984).

            Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 874 m3/s (01.02.2002);

              minimul absolut47.0 m3/s (14.02.1984).          

Debitele medii lunare de apă variază între 87.6 m3/s (a.1984) şi 521 m3/s (a.1977).

 În r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi):

            medii lunare constituie 39.9 m3/s;

            maximul absolut – 265 m3/s (21.02.2014);

 minimul absolut – 6.71 m3/s (28-29.02.2012).

 Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 10,7 m3/s  (a.2012) pînă la 91.1 m3/s (a.2002).

  Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

Caracterizarea scurgerii  unor rîuri mici din Republica Moldova:

r.Răut – or.Bălţi:          norma – 1,50 m3/s,

                maximul absolut –  28.5 m3/s (07.02.2003), 

                minimul absolut -  0,13 m3/s (19.02.1976).

 r.Răut – s.Jeloboc:       norma – 9.41 m3/s,

                           maximul absolut –  140 m3/s (28.02.1960),

                           minimul absolut  -   0,18 m3/s (12.02.1962).

 r.Bîc – or.Chişinău:     norma – 0.87 m3/s,

                           maximul absolut – 9.72 m3/s (01.02.1972), 

                           minimul absolut - nu (14-24.02.2012).

 r.Botna – or.Căuşeni: norma – 0.90 m3/s,

                           maximul absolut – 36.1 m3/s (21.02.1963),

                           minimul absolut - 0,0 m3/s (anii 1950-1952, 1956, 1963).

         BULETIN  HIDROLOGIC

cu privire  la  situația   hidrologică din râurile și bazinele acvatice  la 18 februarie 2019

Centrul  Hidrologic  a  monitorizat  și a evaluat  starea  resusrselor de apă de suprafață  pentru perioada rece  a anului   și   prezintă:

Caracteristica Formațiunilor de gheață

           În r. Prut:

În prima decadă a lunii februarie în râul Prut formațiunile de gheață au dispărut.

Formațiunile de gheață la data de 15 februarie  se mențin în Lacul de Acumulare Costești-Stânca sub formă de pod de gheață cu fisuri și îmbibat cu apă cu grosimea de circa 5 cm.                                                                                                                                                                           

 În r. Nistru:

În prima decadă a lunii februarie în râul Nistru formațiunile de gheață au dispărut.

Formațiunile de gheață la data de 15 februarie se mențin în Lacul de Acumulare Dubăsari sub formă de pod de gheață îmbibat cu apă și apă peste gheață cu grosimea de circa 4 cm.

În râurile mici:

În râurile mici din Republica Moldova  formațiunile de gheață lipsesc.

La data de 15 februarie formațiuni de gheață cu diferite grosimi  se mentin în lacurile de acumulare din țară.

   Caracteristica rezervelor de apă din zăpadă

Stratul stabil de zăpadă în iarna 2018-2019 în bazinile  hidrografice  a  râurilor din țară s-a format la începutul decadei a doua a lunii decembrie 2018.

La data de 15 februarie 2019 stratul de zăpadă din țară lipsește.

Conținutul de apă din zăpadă:

      -    în cursul superior al râului Nistru (Ucraina) constituie 4 mm. (valoarea  medie  multianuală a rezervei de apă din zăpadă constituie 38 mm);

      -    în cursul superior al râului Prut (Ucraina) circa 11 mm (valoarea  medie multianuală a rezervei de apă din zăpadă constituie 42 mm).

      Valoarea  medie multianuală a rezervei de apă din zăpadă la începutul Apelor Mari de Primăvară  pe teritoriul Republicii Moldova, constituie;

     -  în partea de nord    20-30 mm;

     -  în partea centrală   10-20 mm;

     -  în partea de sud      5-10 mm.

Informații privind nivelurile apei în Lacurile de Acumulare de râurile Nistru și Prut

Nivelul Normal de Retenție (NNR) - element al unui lac de acumulare corespunzător celei mai ridicate cote a nivelului apei în lac, în cursul unei expluatări normale.

                     Lacul de acumulare Dnestrovsc (r. Nistru, Ucraina)

Nivelul apei este mai jos de cît NNR cu 1.45 m,  volumul liber al Lacului de Acumulare Dnestrovsc  pînă la atingerea cotei NNR este de circa 217 mln. m3.

Lacul de acumulare Dubăsari  (r. Nistru,)

          Nivelul apei se menține aprope de NNR.

         Lacul de acumulare Costești-Stînca (r. Prut) 

Nivelul apei este mai jos de cît NNR cu 2.85 m,volumul liber al Lacului de Acumulare Costești-Stînca pînă la atingerea cotei NNR este de circa 156 mln. m3.

Dinamica  Apelor Mari de Primăvară  sunt în raport direct atât cu evoluția  condițiilor hidrometeorologice  din  munții Carpați  cât și celor  din teritoriul Republicii  Moldova.

                            

Agenţii economici, pe teritoriul cărora sunt amplasate lacuri de acumulare şi iazuri, cât şi proprietarii de obiecte hidrotehnice sunt obligați să acorde o atenţie deosebită stării barajelor,  deoarece în perioada Apelor Mari de Primăvară starea avariată a barajelor poate duce la ruperea lor, provocând formarea undei de viitură, ce poate inunda unele localităţi cît şi infrastructura diferitor construcții.      

Înălţimea stratului de zăpadă din 20 februarie 2019

Informaţia  privind grosimea formaţiunilor de gheaţă pe râurile şi lacurile Republicii Moldova pentru 20 februarie 2019

 

 

Râuri/Lacuri

Postul

hidrometric

Caracteristica

formațiunelor de gheaţă

 

Grosimea

gheţii la mal

(cm)

Modificări  la masurătorile precedente

Grosimea

 maximă a

gheţii (cm)

pentru toată perioada de observaţii

1

2

3

4

5

6

Bazinul râului  Nistru

Nistru

Soroca

Liber

 

 

59      (10.02 1987)

Nistru

Hruşca

Liber

 

 

63     (28.02 1969)

Nistru

Camenca

Liber

 

 

100    (10.02 1965)

Nistru

Rîbniţa

Liber

 

 

53     (29.02 1956)

Lacul de acumulare

Dubăsari

Gheațe la maluri fixate

-

-

52    (10.03 1969)

Nistru

Grigoriopol

Liber

 

 

38(15.03 1985           15.02 1996)

Nistru

Bender

Liber

 

 

45      (25.02, 5.03 1954)

Bazinul râului  Prut

Prut

Şirăuţi

Liber

 

 

48      (05.02 1996)

Lacul de acumulare

Costeşti-Stinca

Mișcarea gheții

-

-

56      (15.03 1985)

Prut

Branişte

Liber

 

 

20      (10.02 1991)

Prut

Ungheni

Liber

 

 

58      (28.02 1954)

Prut

Leova

Liber

 

 

 

66     (25.02 1982)

Prut

Brînza

Liber

 

 

63     (28.02 1985)

Râurile mici

Răut

Bălţi

Liber

 

 

15      (10.02-10.03 1985)

Răut

Jeloboc

Liber

 

 

38      (20.01 1964)

Bîc

Chişinău

Liber

 

 

78      (10.03 1969)

Botna

Căuşeni

Liber

 

 

50     (10.03 1969)

Vilia

Balasinești

Liber

 

 

84  (28.02 1996)

Ciuhur

Horodiște

Liber

 

 

 

Lacurile mun.Chișinău

Lacul

Ghidighici

Insule de gheață

-

-

 

Lacul

Valea Morilor

Liber

 

 

 

Lacul

Valea Trandafirilor

Liber

 

 

 

Lacul

Rîşcani

Liber

 

 

 

Lacul

La Izvor

Liber

 

 

 

 

Nota:  (-)  - nu e posibil de efectuat masurări.   

 

     Buletin Hidrologic pentru luna ianuarie 2019

Regimul hidrologic al lunii ianuarie s-a caracterizat astfel:

                                              Scurgerea apei în râuri a fost:

             Râul Nistru  sub normă  și a  constituit pe sectoarele:

 -    s.   Naslavcea -      or. Dubasari    -  55-60%;

 -    or. Dubasari   -      or.  Benderi     -  65- 70%;

 -    or. Benderi    -       s.  Talmaza      - 70-75%;

 -    s.   Talmaza   -       s.  Tudora       -  65-75%.  

 

             Râul   Răut    a fost  mai   joasă  de  normă   şi a constituit  20-35%.

             Râul   Bâc      a  fost  mai  joasă  de  normă   si a constituit  20% .

Râul Prut     sub  normă  și a  constituit pe sectoarele:

            -   s.    Criva –         or.  Costești     -   95 - 100%;

            -   or.  Costești –   or. Ungheni   -     65 - 70%;

            -   or.  Ungheni –  or. Cahul       -     60 - 70%;

            -   or.  Cahul –       s.  Gurgulesti    -  55 - 65%.

 Râul Prut

La mijlocul primei decade a lunii ianuarie, ca urmare a răcirii vremii în râurile și bazine acvatice din țară au apărut primile formațiuni de gheată – gheață la mal, năboi.

În legătura cu intensificarea formării gheții în rîurile și bazine acvatice din țară a avut loc formarea zăporului în sectorul postului hidrologic Leova, care s-a manifestat prin creșterea nivelului apei cu circa 1.0 m. În râurile și bazine acvatice din țară formațiunile de gheață sub formă de pod de gheață întrerupt și pod de gheață cu ochiuri sau menținut pe parcursul a toată luna ianuarie.

Râul Nistru

La mijlocul primei decade a lunii ianuarie, ca urmare a răcirii vremii în râurile și bazine acvatice din țară au apărut primile formațiuni de gheată – gheață la mal, năboi.

În legătura cu intensificarea formării gheții în rîurile și bazine acvatice din țară a avut loc formarea zăporului în sectorul postului hidrologic Camenca, care s-a manifestat prin creșterea nivelului apei cu circa 1.2 m. În râurile și bazine acvatice din țară formațiunile de gheață sub formă de pod de gheață întrerupt și pod de gheață cu ochiuri sau menținut pe parcursul a toată luna ianuarie.

La sfârșitul decadei a treia a lunii ianuarie a fost emis cod galben în legătura cu încălzirea vremii,  în râurile şi bazinele acvatice din ţară a început distrugerea treptată a formațiunilor de gheață. Gheața a devenit subțire, fragilă şi îmbibată cu apă, ieșirea pe ea  a prezentat pericol sporit.

Fenomene hidrologice periculoase pe parcursul lunii nu sau înregistrat.