13 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Situația curentă

Caracteristica hidrologică a lunii  octombrie  pentru teritoriul

Republicii Moldova

            Luna octombrie se caracterizează prin trecerea etiajului de toamna în rîurile Republicii Moldova.  Etiajul de toamna  este  condiționat de cantitatea  precipitațiilor  scăzute în munții  Carpați din Ukraina  cât și pe teritoriul  țării.

Perioada etiajului de toamnă  se  menține de la sfîrșitul Apelor Mari de Primavară  pînă la viiturile de toamnă, iar în absența lor se extinde pîna la începerea sezonului de iarnă, care se manifestă prin apariția formațiunilor de gheață.

            Tododată în luna octombrie  se menține riscul  de producere a  viiturilor, dar în comporație cu luna septembrie probabilitatea acestora scade.

                Primele formațiuni de gheață pot apărea la sfîrșitul lunii octombrie numai în rîurile din nordul țării (rîul Vilia, 27.10.1988).

            Anii cu scurgere mare (peste 160 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric Hruşca (anii 1982 - 2016) –1993, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2008 (173 % din normală).

           

Anii cu scurgere mare (peste 130 % din valorile medii multianuale):

- r.Prut – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) – 1991, 1996, 1997, 1998, 2002, 2008 (240 % din normală).

 

Anii cu scurgere mică (sub 70 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric Hruşca (anii 1982 - 2016) – 1982,1983,1984, 1985, 1987, 2003, 2011(67,3%), 2015 (66,3%).

 

            Anii cu scurgere mică (sub 60 % din valorile medii multianuale):

- r.Prut  – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) – 1990, 1994, 2000, 2003, 2006,2011(36.2%), 2012 (30.7%), 2013 (58.5%), 2015 (57,3%).

Debitile   pentru  aceasta   luna   constitue:

            În r.Nistru (postul hidrometric Hruşca),

medii lunare constituie 252 m3/s;

maximul absolut constituie 930 m3/s (31.10.1991);

minimul absolut – 78.0 m3/s (02.10.1983).

Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare

Dnestrovsk (a.1982) constituie 930 m3/s (31.10.1991);

            minimul absolut78.0 m3/s (02.10.1983).          

Debitele medii lunare de apă variază între 120 m3/s (a.1984) şi 467 m3/s (a.1980).

  În r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi),

medii lunare constituie 50.2 m3/s;

maximul absolut – 784 m3/s (07.10.2008);

minimul absolut – 15.8 m3/s (27-29.10.2012).

 Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 16.9 m3/s  (a. 2012) pînă la 132 m3/s (a.2008).

Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

Caracterizarea scurgerii  unor rîuri mici din Republica Moldova:

r.Răut – or.Bălţi,                norma – 1.28 m3/s,

                  maximul absolut –  11.2 m3/s (22.10.1974), 

                  minimul absolut -  0,068 m3/s (01,02,07.10.2016).

 r.Răut – s.Jeloboc,            norma – 7.14 m3/s,

                  maximul absolut –  35.7 m3/s (01.10.1996),

                  minimul absolut  -   0.16 m3/s (29.10.1959).

 r.Bîc – or.Chişinău,        norma – 0.51 m3/s,

                maximul absolut – 6.40 m3/s (14.10.1972), 

                minimul absolut – 0.016 m3/s(02.10.2007).

 r.Botna – or.Căuşeni,    norma – 0.67 m3/s,

                maximul absolut – 5.20 m3/s (06.10.1998),

                minimul absolut - 0,00 m3/s (a.1950-54, 1958-63).

 

Buletin Hidrologic pentru luna septembrie 2018

Regimul hidrologic al lunii septembrie s-a caracterizat astfel:

                                              Scurgerea apei în râuri a fost:

            Râul Nistru  peste  normă  și a  constituit pe sectoare :

-     s.  Naslavcea -   or. Dubasari    -  60-65%;

-    or. Dubasari   -   or. Benderi      -  65- 70%;

-    or. Benderi     -   s.  Talmaza      -  65-75%;

-    s.  Talmaza     -   s.  Tudora        - 70-75%.  

 

            Râul   Răut    a fost  mai   joasă  de  normă   şi a constituit  15-30%.

            Râul   Bâc      a  fost  mai  joasă  de  normă   si a constituit  29% .

            Râul   Botna  a  fost  mai  joasa  de  normă   si a constituit  45 %.

 

Râul Prut     peste  normă  și a  constituit pe sectorul:

 

În râul Prut

La sfârșitul primei decade a lunii septembrie în legătură cu micșorarea debitului deversat din Lacul de Acumulare Costești-Stânca de la 106 m3/s pâna la 55.5 m3/s, a avut loc scăderea nivelului apei pe sectoarele:

 

La mijlocul decadei a doua a lunii septembrie în legătură cu precipitațiile căzute în cursul superior al râului Prut (Ucraina), pe sectorul s. Criva – or. Costești  s-a format o viitură pluvială cu creşterea nivelului apei cu circa 0.5 m.

Apa s-a scurs în limitele albiei minore.

Fenomene hidrologice periculoase pe parcursul lunii august nu sau înregistrat.