-1 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

NOTĂ INFORMATIVĂ

 referitor la condițiile agrometeorologice din perioada 1- 20 iulie 2024
și impactul acestora asupra dezvoltării culturilor agricole pe teritoriul țării

Regimul termic ridicat, deficitul semnificativ de precipitații și ca urmare rezervele joase de umezeală productivă în sol, semnalate în perioada 1-20 iulie, au contribuit la apariția secetei în cea mai mare parte a teritoriului țării, cu excepția raioanelor extreme de nord și izolat din centrul țării.

Temperatura medie a aerului în perioada 1-20 iulie a constituit +25,0..+28,0ºС, fiind cu 5,3-6,3ºС mai ridicată față de normă, ce se atestă prima dată în întreaga perioadă de observații meteorologice.

Pe 16-17 iulie, temperatura maximă a aerului, pe o mare parte a teritoriului țării a urcat până la +39,5..+40,9ºС. Asemenea temperaturi în perioada de vară s-au semnalat doar în anii 2007 și 2012.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +35ºС și mai ridicată în perioada dată, pe teritoriul țării a constituit 8-13 zile, ce se atestă în medie o dată la 30-40 ani.

Temperatura maximă a aerului cu valoarea de + 40ºС, s-a semnalat pe 40% din teritoriul țării și numărul de zile cu această temperatură a constituit 2 zile, ce se atestă, de asemenea, o dată la 30-40 ani.

Numărul de zile cu umiditatea relativă a aerului de 30% și mai scăzută, a constituit pe teritoriul țării 10-18 zile (norma lunară fiind de 1-5 zile), ce se semnalează în medie o dată la 20-25 ani.

Cantitatea de precipitaţii, pe 60% din teritoriul țării nu a depășit 1-10 mm (2-20% din normă), iar în unele raioane precipitațiile au lipsit. Izolat (35% din teritoriu) au căzut 15-60 mm (25-70% din normă), iar la stația meteorologică Rîbnița și posturile agrometeorologice Edineț, Rîșcani suma precipitațiilor a constituit 75-105 mm (90-125% din normă).

Coeficientul hidrotermic care caracterizează gradul de umezire a teritoriului, în medie pentru țară în perioadă 1-20 iulie, s-a egalat cu 0,4 ceea ce corespunde unei secete foarte severe.

Coeficientul hidrotermic în perioada 1- 20 iulie 2024

 

Condiții agrometeorologice similare după regimul termic, deficitul de precipitații și rezerve de umiditate productivă în sol au fost înregistrate în ultimii 20 ani doar în anii 2007 și 2012.

În perioada 1-20 iulie s-au menținut condiții meteorologice extrem de nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor agricole.

În urma secetei, pe o mare parte a teritoriului, la porumb s-a semnalat îngălbenirea prematură a frunzelor de la nivelul inferior, precum și formarea slabă a știuleților, izolat aceștia nu s-au format deloc.

La floarea-soarelui s-a semnalat formarea capitolului cu diametrul mic, ceea ce ulterior va duce la scăderea semnificativă a roadei.

Ca urmare a regimului termic anomal de ridicat din luna iulie, s-a semnalat o creștere și dezvoltare accelerată culturilor agricole, rezervele de umiditate productivă în sol pe terenurile cu culturi agricole, în cea mai mare parte a teritoriului țării, reprezintă valori joase.

La situaţia din 18 iulie, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu adâncimea de 1 m pe terenurile cu porumb au constituit: în nordul țării în fond 25-50 mm (20-60% din normă), în unele puncte de observații – 100-115 mm (95-100% din normă); în centru în fond 15-50 mm (20-55% din normă), izolat – 70-80 mm (70-85% din normă); în sud în fond 5-20 mm (5-20% din normă), izolat  – 40-70 mm (35-70% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu adâncimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui au constituit: în nordul țării în fond 15-55 mm (25-50% din normă), în unele puncte de observații – 60-100 mm (80-100% din normă); în centru și sud 2-25 mm (2-30% din normă).

 

Condițiile agrometeorologice care s-au format în perioada critică a dezvoltării culturilor prășitoare afectează negativ starea culturilor și formarea roadei la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, precum și la culturile legumicole și alte culturi agricole ceea ce va determina o scădere semnificativă a recoltei medii în țară.