Ninsori abundente

 

RISCUL NINSORILOR ABUNDENTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 

Aspecte generale. Pentru formarea stratului de zăpadă sunt necesare trei condiţii: temperaturi negative în aer şi sol; ninsori în cantitate suficientă; calm atmosferic.

De cele mai multe ori, stratul de zăpadă nu se formează la prima ninsoare, chiar dacă predomină calmul atmosferic, deoarece primele ninsori se caracterizează prin cantităţi reduse de precipitaţii şi temperaturi în jurul valorii de 0°C, care nu favorizează acumularea zăpezii

De aceea, stratul de zăpadă se produce, de regulă mai târziu, adică atunci când se creează condiţii optime de formare.

Cauzele genetice care determină apariţia stratului de zăpadă sunt de ordin dinamic, consecinţă a circulaţiei generale a atmosferei în interacţiune cu particularităţile suprafeţei active care influenţează caracterul depunerii.

Pentru formarea stratului de zăpadă sunt necesare ninsorile. Ele sunt consecinţa interacţiunii dintre masele de aer rece polar şi arctic (general de anticiclonii groenlandezi, scandinavi, mai frecvent, anticiclonul est-european şi mai puţin frecvent, cel siberian) şi cu aerul cald tropical (generat, în special de ciclonii europeni cu evoluţie normală şi retrogradă).

Când produsul ninsorii a fost suficient de mare, se formează stratul de zăpadă, a cărui repartiţie teritorială variază în funcţie de particularităţile suprafeţei active ca şi de vânt care influenţează caracterul depunerii. Acesta va prezenta discontinuităţi, cu atât mai numeroase cu cât suprafaţa activă este mai neomogenă şi vântul mai tare.

În regiunile de munte şi deluroase, cu fragmentare mare, altitudini variate, cu numeroase depresiuni şi culoare de vale, versanţi cu diferite expoziţii şi grade de acoperire cu vegetaţie, stratul de zăpadă, deşi se depune foarte neuniform, se caracterizează prin grosimi mari, mai ales în formele negative de relief, în timp ce, în câmpie, din cauza absenţei obstacolelor, acesta este mai subţire şi spulberat de vânt.

Principalii parametri care caracterizează stratul de zăpadă sunt: data medie a primului strat de zăpadă; data medie a ultimului strat de zăpadă; durata medie posibilă a stratului de zăpadă; cel mai timpuriu strat de zăpadă; cel mai târziu strat de zăpadă; durata maximă posibilă a stratului de zăpadă; data medie de apariţie a stratului de zăpadă stabil; data medie de dispariţie a stratului de zăpadă stabil; durata medie a stratului stabil de zăpadă.

Stratul de zăpadă stabil este stratul care se menţine pe sol fără întreruperi, a cărui durată este cuprinsă între data medie de apariţie de la începutul sezonului rece şi data medie de dispariţie de la sfârşitul sezonului rece al acestuia.

Teritoriul Republicii Moldova se încadrează în regiunile de ciclogeneză ale Mării Mediterane şi ale Mării Negre. Traiectoriile de mişcare a ciclonilor mediteraneeni, uneori reactivaţi deasupra Mării Negre, care, în condiţii de retrogradare, devin tot mai violenţi, deseori traversează teritoriul republicii, provocând precipitaţii abundente.

În baza analizei datelor cu privire la ninsorile abundente şi foarte abundente din perioada rece a anului după observaţiile efectuate la 17 staţii meteorologice din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în anii 1969-1996, s-a stabilit, în primul rând, frecvenţa ninsorilor abundente şi foarte abundente (numărul de cazuri) pentru fiecare staţie meteorologică şi regiune geomorfologică (tab. 1).

Tabelul 1.

 

Frecvenţa ninsorilor abundente, foarte abundente şi a ploilor abundente (numărul de cazuri) în sezonul rece pe teritoriul Republicii Moldova, perioada 1969-1996

 

Nr.d/r.	Regiunea geomorfologică	Staţia, altitudinea absolută, m	Ninsori abundente, zăpadă şi lapoviţă,7-19mm	Ninsori foarte abundente, zăpadă şi lapoviţă, ≥20 mm	Ploi abundente, ≥15mm	Total cazuri
1	Podişul Moldovei de Nord	Briceni, 261	80	3	15	98
2	Podişul Nistrului	Soroca, 173	112	5	21	138
3	Cîmpia Cuboltei	Bălţi, 102	81	1	10	92
4	Podişul Podoliei de Sud - Vest	Camenca, 154 Rîbniţa, 119	68 79	2 -	16 18	86 97
5	Cîmpia Prutului de Mijloc	Făleşti, 162	96	10	20	126
6	Regiunea Codrilor	Bravicea, 78 Corneşti, 232	106 106	11 4	19 20	136 130
7	CîmpiaBîcului Inferior	Chişinău, 173 Bălţata, 79	122 83	5 2	27 21	154 106
8	Cîmpia Nistrului Inferior	Dubăsari,40 Tiraspol, 40	102 96	10 5	17 23	129
9	Depresiunea Săratei	Leova, 156	90	7	20	117
10	Depresiunea Ialpugului	Comrat, 133 Ciadîr-Lunga, 180	97 58	3 2	18 18	115 78
11	Cîmpia Prutului Inferior	Cahul, 196	80	8	26	114
12	Câmpia Moldovei de Sud	Ştefan-Vodă, 173	123	10	22	153
	Total	Numărul de cazuri, în %	1579 79	88 4,4	331 16,6	1998 100

 

Analiza datelor din tab. 1 şi a altor date demonstrează următoarele:

-Ninsorile foarte abundente sunt fenomene rare pe teritoriul Republicii Moldova, alcătuind doar 4,4% din cazuri, iar ninsorile abundente, cu cantitatea de precipitaţii de 7-19 mm, alcătuiesc 79% din numărul total de cazuri.

-Repartiţia spaţială a ninsorilor abundente şi foarte abundente este influenţată nu numai de situaţia sinoptică, dar şi de caracterul suprafeţei active, în primul rând – de morfologia şi altitudinea reliefului, de poziţia formelor de relief în raport cu vînturile componentei nordice şi ale celei de est.

-În regimul anual cele mai frecvent ninsorile foarte abundente s-au înregistrat în lunile noiembrie şi ianuarie. După numărul mai mare de cazuri se evidenţiază anii 1973 şi 1981.

-Cea mai timpurie ninsoare abundentă şi foarte abundentă a fost înregistrată la 3 noiembrie 1980, iar cea mai tardivă la 30 martie 1992.

-Cel mai frecvent (28% din cazuri) ninsori foarte abundente se înregistrează în timpul pătrunderii ciclonilor sudici. În timpul ninsorilor abundente şi foarte abundente la suprafaţa terestră predomină vânturile componentei sumare de nord şi ale celei de sud.

Fenomene de risc. Stratul de zăpadă poate căpăta aspect de risc climatic în următoarele ipostaze: când grosimea lui este excepţional de mare; când este viscolit şi formează troiene.

Ca fenomen climatic de risc, stratul de zăpadă poate influenţa negativ şi produce pagube, atât prin prezenţa lui, cât şi prin absenţa lui.

Stratul de zăpadă poate deveni fenomen climatic de risc în condiţiile cînd se formează în extrasezon, generat de ninsorile foarte timpurii şi respectiv foarte târzii şi când, fiind asociat cu îngheţul, poate determina degerături culturilor. Risc prezintă şi în cazul unor ninsori abundente însoţite de viscole violente, care determină troienirea lui, şi împiedică traficul normal, când topirea stratului de zăpadă se produce brusc provocând sloiuri de gheaţă pe râurile interioare şi inundaţii.

Aşa de exemplu, în intervalul 27-29 ianuarie 1922 pe anumite ariale din SUA, în numai 24 de ore s-a format un strat de 82 cm de zăpadă - o catastrofă pentru oraşele total nepregătite pentru astfel de ninsori. Deosebit de mult a avut de suferit oraşul Washington.

Cantităţi enorme de zăpadă cad în unele regiuni ale Canadei, Rusiei, în multe regiuni ale Europei şi Asiei, provocând prejudicii materiale enorme. În primul rând are loc blocarea automagistralelor, ca rezultat se întrerupe aprovizionarea populaţiei din localităţile izolate cu produse alimentare, combustibil, energie electrică. Ţările balcanice în acest context au cel mai mult de suferit.

În perioada rece a anului pe teritoriul Republicii Moldova cad doar 20-25% din valoarea precipitaţiilor anuale. Totuşi, ninsorile abundente din timpul iernii pot aduce prejudicii serioase economiei naţionale. Ninsorile abundente, la care se atribuie ninsorile cu intensitatea de 7 mm sau mai mare într-un interval de 12 ore sau mai mic, împiedică în mare parte desfăşurarea optimă a diferitelor activităţi economice, afectând, în primul rând, aşa domenii cum sunt transporturile, inclusiv transportul energiei electrice, construcţiile, gospodăria comunală ş.a.

Deosebit de periculoase se consideră ninsorile foarte abundente, când într-o perioadă de timp ce nu depăşeşte 12 ore cad 20 mm şi mai mult. Ninsorile abundente şi foarte abundente, fiind însoţite de obicei de viscol, contribuie la formarea troienelor pe automagistrale, căi ferate, care pot conduce la numeroase accidente rutiere, la defectarea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice, provocând uneori şi jertfe în rândul populaţiei.

Ninsorile abundente şi foarte abundente pe teritoriul Republicii Moldova se încadrează între fenomenele meteorologice periculoase, cu efecte directe asupra mediului şi activităţilor umane, şi fac obiectul unor mesaje de avertizare din partea instituţiilor de profil.

Riscurile legate de ninsorile abundente şi foarte abundente, uneori însoţite de viscole puternice în ţara noastră sunt asemănătoare cu cele existente în alte ţări şi sunt reprezentate de întreruperi ale circulaţiei şi ale aprovizionării populaţiei, ruperea conductorilor electrici, uneori pot provoca chiar pierderi de vieţi omeneşti

 

Măsuri de prevenire şi protecţie. O importanţă deosebită o are elucidarea legităţilor de repartiţie în spaţiu a ninsorilor abundente şi foarte abundente şi a situaţiilor sinoptice şi meteorologice, care determină producerea acestora, ţinând cont şi de caracteristicile suprafeţei active.

Aceasta va permite elaborarea unor prognoze necesare pentru avertizarea la timp a populaţiei, a agenţilor economici şi a factorilor de decizie în scopul elaborării măsurilor de rigoare, menite să diminueze posibilele prejudicii materiale ce pot fi cauzate de aceste fenomene.