15 mai - Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă

Schimbările climatice reprezintă o amenințare reală și indiscutabilă pentru întreaga civilizație. Fenomenele meteorologice extreme provoacă pierderi economice uriașe, amenință vieți omenești și perturbă securitatea alimentării și a apei la nivel mondial. Conservarea climei este una dintre problemele prioritare cu care se confruntă omenirea astăzi.

Oamenii de știință vorbesc despre schimbările climatice globale, inclusiv despre o creștere a temperaturii medii anuale, care determină topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării.

Conform Acordului Climatic de la Paris din 2016, pentru a evita consecințele catastrofale ale încălzirii globale, lumea trebuie să limiteze creșterea temperaturii medii la suprafața globului la 1,5°C față de perioada 1850-1900.

Conform recentului raport Copernicus Anul 2024 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setului de date Copernicus Climate Change Service, în 2024 temperatura medie la nivel global a fost de 15,1°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900. Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.

 În 2024 concentrațiile celor trei principale gaze cu efect de seră – dioxid de carbon, metan și protoxid de azot – care au atins niveluri record în 2023, au continuat să crească.

Temperaturile oceanelor au atins cele mai înalte valori în 65 de ani cu măsurători instrumentale, o schimbare care este ireversibilă la o scară de timp de secole până la milenii. Acidificarea oceanelor este, de asemenea, în creștere, afectând ecosistemele marine.

În 2024, nivelul mediu global al mării a atins cel mai înalt nivel înregistrat prin satelit din 1993, reprezentând cea mai directă amenințare pentru comunitățile și ecosistemele de coastă. Multe dintre ele, atât ecosisteme, cât și localități, pot dispărea; insule întregi sunt expuse riscului de inundații.

Ghețarii și calotele de gheață se retrag, amenințând siguranța resurselor de apă, ecosistemele critice și creșterea exagerată a nivelului mării. Suprafața banchizei de gheață marină continuă să se micșoreze, iar permafrostul se topește, crescând și mai mult probabilitatea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În Republica Moldova anul 2024 a fost caracterizat, precum în toată lume, de un regim termic înalt. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +11,6..+13,7ºС, depăşind norma cu 2,4-3,4ºС şi se atestă pentru prima dată din toată perioada de observații.

Pentru a menține creșterea temperaturii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale, așa cum se prevede în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse drastic.

Având în vedere că sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ trei sferturi din emisiile globale de gaze cu efect de seră, trebuie să depășim dependența de combustibilii fosili poluanți și să începem să construim un viitor mai curat și mai ecologic.

La Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, desfășurată în perioada 11-12 noiembrie 2024 la Baku (Azerbaidjan), a fost luată decizia de consolidare a finanțării climatice, introducerea piețelor de carbon și adaptarea la noile provocări. De asemenea, s-a ajuns la un acord pentru a oferi fonduri țărilor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să treacă treptat de la combustibili la sursele de energie regenerabilă.

Sursele regenerabile de energie se dezvoltă rapid. Astăzi, aproximativ 30% din producția globală de energie electrică provine din surse regenerabile. În 2024, creșterea capacității globale de energie curată a fost cu aproximativ 50% mai mare decât anul precedent.

Republica Moldova este pe deplin conștientă de pașii care trebuie întreprinși în cadrul acordurilor internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Printre prioritățile țării noastre în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se numără extinderea suprafețelor forestiere, introducerea de tehnologii eficiente de gestionare a deșeurilor, îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie, promovarea conservării solului pe terenurile agricole și promovarea utilizării responsabile a resurselor de apă.

De asemenea, Republica Moldova s-a angajat să crească până în 2030 ponderea energiei electrice produsă din surse regenerabile la 30% din consumul de energie electrică. Cu toate acestea, în 2023, doar 6% din energia electrică consumată era energie regenerabilă. Dintre acestea, 54% provine din energia eoliană, 34% din energia solară și 6% din hidroenergie.

În cadrul programului de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de reducere a degradării solului, în anul 2023 a fost adoptat Programul Național de Extindere și Refacere a Pădurilor, conceput până în 2030. În prezent, în Republica Moldova, suprafața împădurită ocupă doar 11 % din teritoriul tarii.

Acțiunea globală de astăzi este esențială, deoarece viitorul planetei depinde de ea, iar noi nu avem o planetă de rezervă.