-0 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

N

A B C D E F G H I Î L M N O P R S T U V Z

Nadir – punct pe sfera cerească opus zenitului.

Nebulozitate:

1. Totalitatea norilor observaţi pe bolta cerească.

2. În sens mai restrîns, cantitatea norilor de pe bolta cerească exprimată în zecimi de cer acoperit sau în alte unităţi (deseori optimi de cer acoperit). În acest sens, termenul se foloseşte curent în practica observaţiilor meteorologice şi în climatologie, purtînd denumirea de „nebulozitate totală” sau „grad de nebulozitate”. În cazul aprecierii cantitative a norilor de la un anumit nivel, de un anumit tip sau varietate, se utilizează termenul „nebulozitate parţială”.

Nivel de condensare – nivel de la care vaporii de apă din aerul în urcare încep să se condenseze ca urmare a răcirii dinamice; nivelul bazei norilor. Se deosebesc: nivelul de condensare prin ascendenţă, caracteristic ascendenţei întregului strat de aer (pe suprafaţa frontală sau pe versanţii munţilor) şi nivelul de condensare convectiv, în cazul ascendenţei aerului mai cald decît cel înconjurător.

Nivel de convecţie – înălţimea la care curenţii ascendenţi convectivi de aer încetează. Practic acest nivel este considerat nivelul de echilibrare a temperaturii în masa de aer instabilă, care se determină pe diagramele aerologice ca punctul de intersecţie al curbei de stare (care caracterizează instabilitatea atmosferei) cu cea a stratificării temperaturii aerului.

Nivelul apei (înălţimea apei):

1. Înălţimea unei suprafeţe de apă liberă deasupra unui plan de referinţă.

2. Nivelul apei în rîu, lac, mare, ocean, într-un anumit loc şi la o anumită dată şi oră, faţă de un plan fix orizontal numit ,, planul zero miră" sau ,, planul zero al postului".

Nor – sistem coloidal de produse de condensare în stare lichidă, solidă sau mixtă aflate în suspensie în atmosferă. Atunci cînd, din diverse motive, elementele noroase cresc şi devin mai grele ele cad din nori sub formă de precipitaţii. Marea majoritate a norilor se formează în troposferă, la diferite nivele şi sunt de diferite tipuri şi varietăţi. Uneori se formează nori şi în stratosferă, la înălţimi de 20-25 km şi 70-90 km (nori sidefii şi argintii).

Nor de convecţie – nor de dezvoltare verticală, care se formează în rezultatul mişcărilor verticale de convecţie.

Normă – media multianuală a elementelor meteorologice, calculată pentru un şir de ani de referinţă (perioadă de bază).

Nucleu de condensare – particule lichide sau solide pe care se produce în atmosferă condensarea vaporilor de apă. Prezenţa lor este indispensabilă în procesele de formare a norilor şi ceţii.