-1 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii decembrie pe teritoriul Republicii Moldova

În luna decembrie aproape pe întreg teritoriul țării se înregistrează temperatură medie lunară negativă a aerului – de la 0ºC la sud până la -2ºC la nord. Însă sunt relativ frecvente cazurile când în această lună temperatura medie a aerului este pozitivă. Astfel de valori ale temperaturii aerului se semnalează în raioanele din nordul şi centrul țării în medie o dată în 4 ani, în cele din sud – o dată în 2 ani. Cea mai rece lună decembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului a fost în anul 2002 – temperatura medie lunară a aerului a constituit între -5,8ºC (Ceadâr-Lunga) și -8,0ºC (Soroca). Cea mai caldă lună decembrie a fost în anul 1960 – temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +2,7ºC (Râbniţa) și +5,8ºC (Tiraspol).
Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii pot varia în teritoriu între -19..-26ºC (1996) și +10..+13ºC (2008, 2015). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice prin valoarea de 0ºC în direcţia scăderii ei (începutul iernii meteorologice) se înregistrează, în general, în prima decadă a lunii şi doar în sudul țării – la începutul decadei a doua. Minima absolută a temperaturii aerului în această lună pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit în teritoriu -30,2ºC (Bălţi, 28 decembrie 1996), iar maxima absolută a atins +18,9ºC (Ceadâr-Lunga, 5 decembrie 2008).
Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤-10ºC constituie în medie pe teritoriu 3-6 zile, maximul înregistrat fiind de 20 de zile (Cornești, 2002, Tiraspol, 2001). Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤-15ºC constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar maximul a atins 12 zile (Leova, 1948, Camenca, 2002). Numărul de zile cu temperatura minimă ≤-20ºC nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala până la 6 zile (Comrat, 1902).
Suma medie a precipitaţiilor căzute în luna decembrie constituie în teritoriu 30-40 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii – de la 10 până la 13. Însă, în unii ani izolat nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul lunii decembrie. Cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit 177 mm (Chișinău, r. Bâc, 2012), iar cea zilnică – 57 mm (Giurgiuleşti, 2005, Nisporeni, 2012).
Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie (circa 50% din normă), cantitatea precipitaţiilor sub formă de zăpadă constituie în medie mai puţin de 20% din norma lunară. Stratul de zăpadă se stabileşte pretutindeni după 5 decembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 5 cm. În unele zile grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice poate atinge până la 60 cm (1 decembrie 1975, Cahul).
În luna decembrie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 3-12 zile), depuneri de chiciură şi polei (3-9 zile), gheţuş pe drumuri (circa 7 zile) şi viscole (1-2 zile).
Dintre fenomenele meteorologice extreme cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile puternice (în medie o dată în 7 ani). Sunt posibile depuneri intensive de polei şi chiciură (în medie o dată în 13 ani), viscole puternice (în medie o dată în 20 ani), precum și scăderi ale temperaturii aerului de până la ≤-25ºС, în fond în jumătatea de nord a țării (în medie o dată în 30-60 ani).
În luna decembrie culturile de toamnă se află de obicei în repaus de iarnă. Iernarea semănăturilor de toamnă în mare măsură depinde de condiţiile vremii din perioada toamnă-iarnă, de rezistenţa semănăturilor faţă de temperaturile joase şi alte fenomene nefavorabile ale vremii. Plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din toamnă, care au trecut o călire bună, sunt în stare să suporte scăderi ale temperaturii solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) de până la -16..-18°C. Probabilitatea scăderii temperaturii minime a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă în luna decembrie până la -12°C şi mai jos constituie 5-15%.
De asemenea, pericol pentru culturile care iernează îl prezintă moinele, cu temperaturi medii zilnice a aerului de +5ºC şi mai sus, deoarece în aceste condiţii se semnalează reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi este posibilă vătămarea lor la o ulterioară scădere bruscă a temperaturii aerului.