31 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii august pe teritoriul Republicii Moldova

În luna august temperatura medie lunară a aerului variază pe teritoriul Republicii Moldova de la +19ºC la nord până la +21ºC la sud. Cea mai rece lună august pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1976, când temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +15,3ºC (Briceni) şi +17,8ºC (Tiraspol, Comrat). Cea mai caldă lună august a fost în anii 1992, 2010 şi 2015, când temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +22,9ºC (Briceni) şi +25,7ºC (Comrat).
Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +8..+11ºC (1947) şi +29..+32ºC (2007, 2012). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit în teritoriu +2,0ºC (Bravicea, 23 august 2006), iar maxima absolută a atins +42,4ºC (Fălești, 7 august 2012). Temperatura maximă absolută la suprafața solului a atins +70ºC (Leova, 1992).
Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30ºC și mai mult constituie în medie pe teritoriu de la 3 zile (Briceni) până la 10 zile (Tiraspol), maximul observat fiind de 30 de zile (Dubăsari, 2018). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +35ºC și mai mult nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 14 zile ( Tiraspol, 2010).
Suma precipitaţiilor pe teritoriul țării constituie în medie 44-70 mm, cea mai mare cantitate acestora a atins 353 mm (Soroca, 2004). Însă au fost ani când pe parcursul lunii în unele raioane precipitaţii nu s-au semnalat (august, 2015). Cea mai mare cantitate zilnică a atins 180 mm (Râşcani, 2005).
În luna august sunt posibile descărcări electrice (în medie 4-6 zile), căderi de grindină (1-2 zile) şi ceaţă (1-2 zile).
Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna august îl prezintă aversele puternice de ploaie şi căderile de grindină, care se semnalează anual. Ploi puternice de lungă durată, vânturi puternice şi vijelii se semnalează în medie o dată în 6 ani, vârtejuri – o dată în 30 de ani. Deosebit de periculoase sunt secetele, posibile în luna august pe teritoriul țării în medie o dată în 4 ani.
Potrivit datelor medii multianuale în raioanele centrale şi de sud maturizarea deplină a seminţelor la floarea-soarelui se semnalează în intervalul 10-15 august, în raioanele de nord – la sfârşitul lunii august.
La porumb, conform datelor medii multianuale, coacerea în lapte a boabelor are loc în intervalul 8-18 august. Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pentru această perioadă în raioanele de nord şi centrale, de obicei, sunt bune şi constituie 90-110 mm, în raioanele de sud – satisfăcătoare, însumând 55-85 mm. La sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie, conform datelor medii multianuale, la porumb se semnalează coacerea în ceară a boabelor. În această perioadă necesitatea plantelor în umezeală se reduce considerabil.
În luna august la sfecla de zahăr continuă îngroşarea rădăcinii principale, începând cu decada a treia a lunii august, de obicei, se semnalează faza de îngălbenire a frunzelor exterioare. Potrivit observaţiilor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu sfeclă de zahăr către sfârşitul lunii august constituie 65-85 mm.
La sfârşitul lunii august, în medie, se semnalează maturizarea soiurilor târzii de mere, pere, prune. În raioanele din sudul țării la sfârşitul lunii soiurile de struguri cu durata medie de coacere ating maturitatea deplină. Potrivit datelor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu viţă-de-vie la sfârşitul lunii august, de obicei, sunt satisfăcătoare şi constituie 65-110 mm.
La culturile furajere (lucerna, ierburile multianuale) se semnalează creşterea masei verzi după al doilea cosit.