Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice din primăvara anului 2017

 

Din punct de vedere meteorologic, primăvara anului 2017 în Republica Moldova a fost caldă şi cu precipitaţii. Începutul primăverii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 0º) s-a semnalat pretutindeni pe 17-19 februarie, fiind cu 1-2 săptămîni mai devreme ca de obicei. Sfîrşitul acesteia (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 15º) s-a semnalat pe cea mai mare parte a teritoriului ţării pe 2-3 mai, fiind cu o săptămînă mai devreme faţă de datele medii multianuale, iar în raioanele din nordul ţării în perioada 19-22 mai (în termeni apropiaţi faţă de cei obişnuiţi).

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară (martie-mai) a constituit în teritoriu +10,4..+11,9, fiind cu 1,3-2,4 mai ridicată faţă de normă, şi se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.

Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +31º (mai, SM Făleşti), iar cea minimă a scăzut pînă la -4º (martie, SM Bălţata, Tiraspol).

Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii martie, cînd temperatura medie lunară a aerului a  fost  mai ridicată  faţă  de valorile  normei cu 5-6º, ceea  ce  se  semnalează  în  medie  o dată în 15-20 ani.

Ultimele îngheţuri în aer s-au semnalat pe 10 mai izolat în raioanele de nord (SM Soroca, Camenca) cu intensitatea de -0,1C. Ultimele îngheţuri la suprafaţa solului cu intensitatea de -1..-3C izolat pe teritoriu s-au semnalat pe 11 mai şi pe 18 mai la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului  (SM Bălţata, -1º). În această perioadă îngheţuri cu asemenea intensitate în aer şi la suprafaţa solului se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în decursul  primăverii a constituit pe teritoriu 115-230 mm (100-200% din normă).

Pe 20-21 aprilie în legătură cu deplasarea ciclonului sudic pe cea mai mare parte a teritoriului Moldovei s-au semnalat condiţii meteorologice foarte complicate averse de ploaie, zăpadă, lapoviţă, depuneri de lapoviţă pe conductori şi arbori, vânt puternic în rafale, de asemenea şi îngheţuri, ceea ce a dus la consecinţe catastrofale pentru economia ţării.

Cantitatea de precipitaţii căzute sub formă de ploaie, zăpadă şi lapoviţă pe 20-21 aprilie în raioanele centrale şi din sudul ţării a atins 35-82 mm (100-230% din norma lunară), ceea ce în unele raioane (PAM Anenii Noi, Căuşeni, Basarabeasca, Vulcăneşti şi PH Brânza) în luna aprilie se semnalează pentru prima dată pe întreaga perioadă de observaţii.

Precipitaţii cu intensitate deosebit de mare s-au înregistrat pe 20 aprilie pe cea mai mare parte a teritoriului ţării în decurs de 24 ore au căzut de la 40 până la 57 mm, ceea ce în luna aprilie izolat se semnalează pentru prima dată (SM Chişinău, Ceadâr-Lunga, PAM Anenii Noi, Căuşeni, Vulcăneşti şi PH Brânza).

De asemenea, pe 20 aprilie după o absenţă de două luni a stratului de zăpadă (de la 20-26 februarie) aproape pretutindeni acesta din nou s-a format, ceea ce pretutindeni in această perioadă se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice din 21 aprilie izolat în raioanele din nordul  ţării a atins 5-14 cm, în cele centrale şi din sud - preponderent 20-40 cm. Însă la SM Bălţata, Chişinău şi Comrat grosimea acestuia a constituit 47-57 cm, ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

În perioada 20-21 aprilie s-au semnalat depuneri de lapoviţă pe arbori şi pe firele  de comunicaţii şi electrice. Dimensiunea acestora pe conductorii chiciurometrului (înălţimea de 2 m de la sol) de  pe platformele meteorologice în fond a constituit 2-20 mm, izolat aceasta a atins valori deosebit de periculoase 51 mm (pe 21 aprilie la SM Bravicea). Presiunea de zăpadă de pe fire şi copacii a agravat şi presiunea vântului. Viteza vântului în această perioadă a atins preponderent 12-22 m/s.

Complexitatea condiţiilor meteorologice periculoase semnalate în perioada 20-21 aprilie, un primul rînd deosebit de puternic a influenţat asupra fondului forestier naţional şi a cauzat daune într-o oarecare măsură în ecosistem. De asemenea, au fost create condiţii nefavorabile pentru traficul transportului, au fost provocate daune semnificative obiectelor economiei naţionale şi culturilor agricole, precum şi firelor de comunicaţii şi electrice.

Comparativ cu primăvara anului 2016, acest sezon a fost cu 0,5º mai rece şi cu o sumă de precipitaţii similară.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste +5C în direcţia creşterii ei pe cea mai mare parte a teritoriului ţării a avut loc pe 27 februarie, în unele zone din sud - 2 martie (cu o luna mai devreme faţă de termenii obişnuiţi).

În prima jumătate a lunii martie la culturile de toamnă s-a semnalat formarea frunzei a treia, înfrăţirea, izolat răsărirea. În a doua jumătate a lunii pe cea mai mare parte a teritoriului culturile de toamnă s-au înfrăţit, izolat s-a semnalat frunza a treia. Numărul de plante pe 1m2 a constituit în fond 375-610, izolat 235-305. Înălţimea plantelor în dependenţă de faza de dezvoltare în fond a constituit 11-22 cm. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-3 tulpini.

La situaţia din 28 martie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă în fond au constituit 23-41 mm (75-135% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 125-210 mm (80-135% din normă).

La principalele culturi pomicole în luna martie s-a semnalat umflarea mugurilor, desfacerea mugurilor şi desfacerea primelor frunze. La cais şi soiurile timpurii de piersic, la sfîrşitul lunii, preponderent în raioanele din sudul ţării, a început înflorirea (cu 15-20 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La viţa de vie în mijlocul lunii izolat a început circulaţia sevei (cu 3 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi), către sfîrşitul lunii a continuat circulaţia sevei, izolat s-a semnalat umflarea ochiurilor.

La situaţia din 28 martie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 130-235 mm (80-145% din normă).

În a doua jumătate a lunii martie unele gospodării ale ţării au început semănatul culturilor cerealiere timpurii de primăvară. Temperatura medie a solului la adîncimea de 10 cm în decursul lunii martie a constituit +4..+10C.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10C în direcţia creşterii  ei, fenomen ce  caracterizează  începutul  vegetaţiei  active  a  culturilor  agricole, a avut  loc  pe 26 aprilie, fiind cu 7-13 zile mai târziu  faţă de termenii obişnuiţi.

Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii aprilie au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomicole şi viţei de vie, de asemenea pentru efectuarea semănatului şi răsărirea culturilor cerealiere de primăvară. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pînă la 0..+4º pe 20-21 aprilie, după o perioadă îndelungată caldă, stabilirea stratului de zăpadă pe cîmpuri şi depunerea lapoviţei pe copaci, au creat condiţii nefavorabile pentru creşterea, dezvoltarea culturilor cerealiere de primăvară şi celor pomicole înflorite. Îngheţurile în aer cu intensitatea de pînă la -3º, semnalate preponderent în raioanele din centrul şi sudul ţării, au creat izolat vătămarea culturilor pomicole înflorite şi a nucului.

La culturile de toamnă s-a semnalat înfrăţirea şi formarea paiului.

La situaţia din 28 aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 20-45 mm (75-170% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 120-205 mm (80-160% din normă).

La sfîrşitul lunii aprilie la semănăturile culturilor cerealiere de primăvară s-a semnalat formarea paiului, la mazăre formarea frunzei a treia adevărată, la sfecla de zahăr răsărirea şi formarea frunzei a doua adevărate, la floarea-soarelui s-a semnalat răsărirea.

La culturile pomicole în prima jumătate a  lunii s-a semnalat înflorirea şi desfacerea primelor frunze. La sfîrşitul  lunii aprilie la cais, piersic, cireş, prun şi vişin în fond a finisat înflorirea şi a început formarea rodului, la măr, păr şi nuc s-a semnalat înflorirea. La viţa de vie în prima jumătate a lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea ochiurilor, în a doua jumătate desfacerea frunzelor.

La situaţia din 28 aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 140-215 mm (95-155% din normă).

În decursul lunii aprilie gospodăriile ţării au efectuat semănatul mazării, sfeclei de zahăr, florii-soarelui şi porumbului. Condiţiile pentru efectuarea semănatului culturilor agricole în o mare parte a lunii aprilie au fost favorabile, la începutul decadei a treia din cauza condiţiilor meteorologice complicate (stabilirea stratului de zăpadă pe cîmpuri) efectuarea lucrărilor de cîmp a fost dificilă.

Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii mai au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, prăşitore şi pomicole, de asemenea pentru sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole. Îngheţurile la suprafaţa solului şi la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului izolat au provocat vătămarea semănăturilor timpurii de cartofi şi răsădirii culturilor legumicole.

La culturile de toamnă la începutul lunii mai în fond s-a semnalat formarea paiului, la sfîrşitul lunii înspicarea şi înflorirea.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu culturi de toamnă în fond au constituit 35-90 mm (75-180% din normă), izolat 10-30 mm (20-55% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m acestea s-au egalat în fond cu 70-180 mm (80-165% din normă), izolat 45-55 mm (45-60% din normă).

La semănăturile cu orz de primăvară la sfîrşitul lunii mai s-a semnalat înspicarea. La mazăre la începutul lunii mai s-a semnalat frunza a treia şi formarea inflorescenţelor, în a doua jumătate a lunii înflorirea.

La porumb la începutul lunii mai s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea, în a doua jumătate a lunii a început formarea frunzelor. La sfîrşitul lunii mai la porumb s-a format frunza a cincea şi a şaptea, izolat frunza a noua, la semănăturile mai tîrzii s-a semnalat apariţia frunzei a treia. Înălţimea plantelor la sfîrşitul lunii în fond s-a egalat cu 15-35 cm.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb a constituit 20-35 mm (80-160% din normă), izolat 11-19 mm (55-70% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 100-190 mm (85-130% din normă).

La floarea-soarelui la începutul lunii mai s-a semnalat formarea perechii a doua de frunze adevărate, la semănăturile mai tîrzii răsărirea. În decursul lunii mai a continuat formarea frunzelor următoare, la sfîrşitul lunii izolat s-a semnalat apariţia inflorescenţelor. Înălţimea plantelor în fond s-a egalat cu 15-35 cm, izolat la semănăturile tîrzii 5-10 cm.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui în fond a constituit 20-45 mm (75-150% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m 100-190 mm (80-130% din normă).

La sfecla de zahăr pe parcursul lunii mai s-a semnalat a treia şi a cincea frunză adevărată, la sfîrşitul lunii a început creşterea rădăcinii principale.

La culturile pomicole (cais, piersic, cireş şi vişin) pe parcursul lunii mai a continuat creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş şi vişin la sfîrşitul lunii s-a semnalat coacerea. La măr, păr şi nuc la începutul lunii mai a finisat înflorirea şi a început creşterea rodului. La viţa de vie la începutul lunii mai a continuat desfacerea frunzelor, în a doua jumătate a lunii s-a semnalat formarea inflorescenţelor şi înflorirea.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 95-190 mm (85-140% din normă).

 

 

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef C            T. Mironova