Caracterizarea climatică şi agroclimatică

a toamnei pentru teritoriul Republicii Moldova

       Începutul  sezonului  de toamnă  din  punct de  vedere meteorologic  are  loc  odată  cu trecerea stabilă  a temperaturii  medii  zilnice  a aerului prin +15°C  în  direcţia scăderii  ei. Pe teritoriul Republicii Moldova toamna vine în medie între 12 (Briceni) şi 23 septembrie (Cahul), iar durata ei constituie în medie circa 80 zile. Însă, în unii ani, în dependenţă de particularităţile proceselor sinoptice, termenii începutului toamnei se pot abate de la cei medii. Astfel, cea mai timpurie toamnă pe parcursul întregii perioade de observaţii s-a stabilit la 23 august 1980, iar cea mai tîrzie la 16 octombrie 1896. Toamna se sfîrşeşte odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0°C în direcţia scăderii ei, ceea ce se semnalează, de obicei, în prima decadă a lunii decembrie.

       Temperatura medie a aerului pentru anotimpul de toamnă constituie în teritoriu +8,3..+10,6°C. Cea mai rece a fost toamna anului 1988, cînd temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit +6..+8°C, fiind mai joasă faţă de normă cu 2-2,5°C. Cea mai caldă a fost toamna anului 1923, cînd temperatura medie a aerului pentru acest sezon pe teritoriul republicii a constituit +13..+14°C, fiind mai ridicată faţă de normă cu 3-3,5°C. Pentru întreaga perioadă de observaţii cea mai scăzută  temperatură  a aerului  în  sezonul  de  toamnă  s-a  semnalat pe 29 noiembrie 1892 – -21,7°C (Chişinău), cea mai ridicată a constituit +37,3°C (9 septembrie a. 1946, Chişinău).

       Primele îngheţuri la suprafaţa solului se semnalează în medie pe teritoriul republicii în prima jumătate a lunii octombrie, iar în aer, în fond, în jumătatea a doua a aceleiaşi luni. Însă, în unii ani  îngheţuri  la  suprafaţa  solului  sînt  posibile  chiar  în prima  decadă a lunii  septembrie - 8 septembrie a.1953, (Camenca, Rîbniţa, Bravicea, Corneşti, Comrat) cu intensitatea de -1,6ºC, iar în aer – în a doua decadă a lunii septembrie (17 septembrie a.1952, Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova) cu intensitatea de pînă la -2,5ºC.

       Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul anotimpului de toamnă pe teritoriul ţării constituie în medie 100-135 mm, sau circa 20% din norma anuală. Cea mai aridă a fost toamna anului 1963, cînd pe parcursul sezonului în cea mai mare parte a teritoriului au căzut doar 8-36 mm, sau 7-27% din normă. În toamna anului 1996, invers, suma precipitaţiilor căzute, în fond, a depăşit norma de două-trei ori şi a atins 240-345 mm. În unii ani maximul zilnic de precipitaţii pe parcursul sezonului poate atinge în teritoriu 153 mm (septembrie a.2001, Leova).

       Pentru sezonul de toamnă este specifică creşterea numărului de zile cu ceaţă (în medie de la 1-2 zile în luna septembrie pînă la 5-9 zile în luna noiembrie). În unii ani către sfîrşitul lunii septembrie poate cădea prima zăpadă, iar în luna noiembrie se pot semnala depuneri de polei şi chiciură, de asemenea, sînt posibile viscole. Dar probabilitatea acestor fenomene este destul de mică. Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile timpurii, care în luna septembrie sînt posibile în medie o dată în 7 ani, iar în luna octombrie aproape în fiecare an. Probabilitatea averselor puternice se reduce în medie de la o singură dată în 2 ani în luna septembrie şi pînă la o singură dată în 8 ani în luna octombrie.

       Regimul de temperatură în perioada de toamnă pe teritoriul republicii asigură deplin coacerea  culturilor agricole tărzii.

       Potrivit datelor medii multianuale în prima jumătate a lunii septembrie (5-17 septembrie) se semnalează faza de maturitate deplină a boabelor la porumb. Această perioadă a lunii septembrie constituie termenul optim pentru semănatul culturilor de toamnă în majoritatea raioanelor republicii. Rezervele medii multianuale a umidităţii productive în stratul arabil al solului constituie 20-25mm. În luna septembrie începe recoltarea florii-soarelui, se coc soiurile tîrzii de mere, pere, struguri, continuă recoltarea soiurilor de fructe şi struguri cu perioada medie de coacere. În această perioadă (în medie peste 11-14 zile după semănat) are loc răsărirea grîului de toamnă.

       Odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºС în direcţia scăderii ei, se finalizează condiţiile favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea viţei - de - vie.

       La sfîrşitul lunii septembrie începe recoltarea sfeclei de zahăr.

       Potrivit datelor medii multianuale pînă la data de 10 octombrie se finalizează semănatul culturilor de toamnă. Grîul de toamnă semănat mai tîrziu de acest termen finalizează vegetaţia de toamnă fără atingerea fazei de înfrăţire, avînd un sistem radicular  slab dezvoltat şi slab rezistent la ger.          La grîul de toamnă, semănat în termeni optimali, în prima decadă a lunii octombrie se semnalează desfacerea frunzei a 3-a, în decada a doua – înfrăţirea în masă.

       Către sfîrşitul lunii octombrie la culturile pomicole începe desfrunzirea.

       Potrivit datelor medii multianuale în a doua decadă a lunii octombrie (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºС) încetează vegetaţia activă a culturilor agricole. În această perioadă se finalizează recoltarea sfeclei de zahăr, cartofului sădit în vară, fructelor şi legumelor cu coacere tîrzie.

       Îngheţurile timpurii de toamnă reduc durata de vegetaţie la viţa de vie, în afară de aceasta se dereglează procesul de coacere a lemnului (acumularea substanţelor de rezervă şi protecţie împotriva gerurilor de iarnă). Cel mai mare pericol îl au îngheţurile timpurii de toamnă cu intensitatea de -6°С şi mai jos, deoarece acestea duc la vătămarea mugurilor formaţi pentru anul viitor.

       La trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +5ºС căldură  în direcţia scăderii ei (în medie în prima decadă a lunii noiembrie) are loc încetarea procesului de vegetaţie a culturilor agricole. În această perioadă (în medie la 11-14 noiembrie) la măr, prun, cais, pe alocuri la cireş, vişin şi păr, de obicei, se finalizează faza desfrunzirii. În noiembrie se finalizează toate lucrările agricole.

       La trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +3ºС în direcţia scăderii ei (în medie la 21-26 noiembrie) are loc întreruperea procesului de vegetaţie a culturilor de toamnă. În această perioadă de timp ele se află predominant în faza de înfrăţire.

       Condiţiile de efectuare a lucrărilor agricole în lunile septembrie şi octombrie sînt preponderent favorabile. În luna noiembrie numărul zilelor favorabile pentru aceste lucrări treptat scade.

Şeful CMMC                 T. Bugaeva

 Şeful CMA                   T. Mironova