| . |
BULETIN LUNAR
REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna MARTIE, a.2010.
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice În decursul lunii martie, a. 2010 pe teritoriul republicii s-a semnalat în fond vreme obişnuită după regimul de temperatură. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai înaltă faţă de valorile normei cu 0,5 – 2,0°C şi a constituit 3,0oC – 4,5°C căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 23°Ñ căldură. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 17°Ñ frig. Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii în o mare parte a teritoriului republicii a constituit 20-45 mm (75-155% din norma lunară), izolat, îndeosebi, în jumătatea de nord a ţării – 8-15 mm (35-55 % din norma lunară). În luna martie s-au semnalat condiţii meteorologice complicate. Vremea cu caracter instabil, precipitaţiile şi intensificarea vîntului, au contribuit la dispersia nocivelor, însă în unele perioade creşterea temperaturii, inversiunile termice, vîntul slab şi ceaţă, au contribuit la acumularea nocivelor în depresiuni, în aproprierea zonelor industriale şi traseelor auto. În unele zile s-a înregistrat direcţie şi vitează nefavorabilă a vîntului, favorizînd translocarea nocivelor de la sursele de poluare spre cartierele de locuit. În aceste zile s-a înregistrat majorarea nivelului poluării aerului privind separat nocivele. În martie, situaţia ecologică în republică s-a menţinut nefavorabilă din motivul poluării atmosferei cu dioxid de azot, fenol, formaldehidă şi suspensii solide. După topirea zăpezii pe străzile oraşelor s-au acumulat cantităţi enorme de noroi, deşeuri, material antiderapant, care fiind spulberate de vînt şi transportul auto au poluat semnificativ aerul atmosferic. Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 7-8 zile în or. Rîbniţa şi mun. Bălţi, a cîte 1 zi în mun. Chişinău şi Tiraspol, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 3 zile s-a semnalat inversiunea termică de înălţime, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 3 zile în mun. Chişinău şi or. Rîbniţa, 1 zi în mun. Tiraspol, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic de la sursele reci şi calde. În luna martie, comparativ cu luna februarie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 6 ori în mun. Bălţi, de 2 ori - în or. Rîbniţa, de 1,2-1,4 ori - în mun. Tiraspol şi Chişinău; a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender. Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş nu s-a semnalat. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu fenol, pe data de 1, 9, 16, 22 martie, în mun. Tiraspol. În scopul reducerii nivelelor maxime de poluare a aerului în luna martie au fost transmise cîte 1 avertisment pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău, mun. Bălţi şi or. Rezina. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 7 ingredienţi (suspensii solide,dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA7) a constituit 12,24. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot, monoxid de carbon şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 5,71. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 5,84. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,45. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 3,93. s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 15 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale, suspensii solide PM-10, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat) şi 6 parametri meteorologici. În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 2,90. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică În luna martie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 8 mR/h, max = 20 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 6 – 22 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate. Nivelul poluării solului În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra stării solului din cîmpurile agricole selectate pentru anul 2009 au fost analizate 10 probe de sol din com. Bardar, r-nul Ialoveni, pentru a determina pesticidele organo-clorurate: ΣDDT (diclordifeniltricloretanului) din metaboliţii DDT, DDE, DDD; ΣHCH (hexaclorciclohexanlui) din suma izomerilor alfa, beta, gama; HCB (hexaclorbenzenului) şi BPC (bifenilii policloruraţi). Rezultatul analizelor denotă că în com. Bardar r-nul Ialoveni în solul din cîmpul agricol cu suprafaţă de 34 ha s-a înregistrat o depăşire la nivelul 6,1 CMA (0,6145 mg/kg) pentru suma DDT. Conţinutul bifenililor policloruraţi, hexaclorciclohexanului şi hexaclorbenzenului în solurile investigate nu depăşeşte CMA şi a înregistrat următoarele valori maxime pentru:
Calitatea apelor de suprafaţă Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 11 rîuri şi 4 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.). Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:
Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Director Ilie BOIAN Ex: G.Gîlcă 766855 09.04.10
|