BULETIN LUNAR

REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna IANUARIE, a.2009.

                 Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul

condiţiilor  meteorologice

                 În decursul lunii ianuarie, a. 2010 pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme rece, iar în decada a treia - foarte rece.

                 Temperatura   medie   lunară  a  aerului  a fost sub  valorile  normei cu 1,0 – 3,0°C  frig  şi  a  constituit 4,0 – 7,0°C frig.

                 Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 4-15°С căldură. 

                 Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 21-31°С frig.        

                 Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii, în jumătatea de nord a republicii, a constituit  80-115 mm  (2,5-4 norme lunare). În jumătatea de sud a republicii cantitatea de precipitaţii căzute în decursul lunii a constituit 15-20 mm (1-2 norme lunare).

                 În luna ianuarie s-au semnalat condiţii meteorologice complicate. Parametrii meteorologici au înregistrat oscilaţii bruşte, caracterizînd vremea printr-o mare instabilitate. Temperaturile relativ joase, ninsorile abundente şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor, însă în unele perioade inversiunea termică de înălţime în cursul zilei, inversiunea termica de la sol în orele nocturne şi izolat ceaţa, au contribuit la acumularea lor în depresiuni, în aproprierea zonelor industriale şi traseelor auto.

                 În ianuarie, situaţia ecologică în mun. Chişinău a rămas nefavorabilă din motivul poluării atmosferei cu dioxid de azot şi s-a înrăutăţit în mun. Bălţi şi Tiraspol. Nivelul de poluare cu formaldehidă s-a redus uşor, rămînănd relativ înalt în mun. Chişinău (concentraţie  medie  zilnică a  depăşit norma  sanitară  mai mult de 5 ori în decursul a 5 zile).        

                 Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a  7-9 zile în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, a  2 zile  în mun. Chişinău şi Tiraspol, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 5 zile s-a semnalat inversiunea termică de înălţime, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 5 zile în  mun. Chişinău şi or. Rîbniţa, a 2-4 zile în mun. Tiraspol şi Bălţi de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic de la sursele reci şi calde.

                 În luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,5 ori în mun. Tiraspol, neînsemnat în mun. Bălţi;  a rămas la acelaşi nivel în mun. Chişinău, Bender; s-a redus puţin, rămînînd la un nivel redus în or. Rîbniţa. 

                  Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş nu s-a semnalat.

                 Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu fenol pe data de 10 ianuarie în mun. Tiraspol şi cu dioxid de azot pe data 27 ianuarie în mun. Chişinău.

                În   scopul   reducerii  nivelelor  maxime  de   poluare   a  aerului   în  luna     ianuarie   au  fost   transmise  7 avertismente  pericol  gradul  1,  inclusiv  pentru mun. Chişinău  şi  or.  Rezina – cîte  2 avertismente,   Bălţi –  3 avertismente.

                  Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 7 ingredienţi (suspensii solide,dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 6 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 14 zile cu dioxid de azot, 1 zi cu fenol şi 13 zile cu formaldehidă;

• concentraţia   maximă  admisibilă  (CMAmd)  pentru valorile medii lunare a constituit –  0,048 mg/mc (1,2 CMA) pentru dioxid de azot şi 0,013 mg/mc (4,3 CMA) pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 18 zile cu maxima 0,29 mg/mc (3,4 CMA) pentru dioxid de azot şi timp de 3 zile cu maxima 0,048 mg/mc (1,4 CMA) pentru formaldehidă.

                  Indicele complex al poluării aerului (IPA₇) a constituit 9,17.

                  Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 3 zile pentru suspensii solide,13 zile cu formaldehidă şi  6 zile pentru dioxid de azot;

• concentraţia  maximă  admisibilă  (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce au constituit –i ,005 mg/mc (1,7 CMA) pentru formaldehidă;

• concentraţia  maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 3 zile cu maxima 0,12 mg/mc (1,4 CMA) pentru dioxid de azot.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 3,91.

                 Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie  zilnică sanitară  în decursul a  6 zile cu fenol şi 8 zile cu formaldehidă;

• concentraţia  maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce a constituit - 0,005 mg/mc (1,7 CMA) pentru fenol şi 0,012 mg/mc (4,0 CMA) pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 7 zile, cu maxima - 0,18 mg/mc (2,1 CMA) pentru dioxid de azot,  timp de 5 zile, cu maxima - 0,040 mg/mc (4,0 CMA) pentru fenol  şi timp de 1 zi, cu maxima 0,046 mg/mc (1,3 CMA) pentru formaldehidă.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 9,12.

                 Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 1 zi pentru suspensii solide;

                Valoarile maxime ale concentraţiei medii lunare cît şi cele maxime momentane n-au depăşit valorile CMA

                Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 1,77.

                 Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

                 În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 2 zile pentru formaldehidă;

               Valoarile maxime ale concentraţiei medii lunare cît şi cele maxime momentane n-au depăşit valorile CMA.

               Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 1,38.

                 s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 12 parametri, inclusiv 6 poluanţi atmosferici (monoxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale) şi 6 parametri meteorologici.

                 În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 4 zile pentru suspensii solide şi 17 zile pentru ozonul troposferic;

                  Concentraţia maximă admisibilă, pentru valorile medii lunare nu a înregistrat depăşiri;

                 Concentraţia maximă admisibilă, pentru valorile maxime momentane cu maxima 0,9 mg/mc  (1,8 CMA) pentru suspensii solide totale.

                 Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 2,23.

                 Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

Situaţia  radiologică

                 În luna ianuarie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 8 mR/h, max = 17 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:                  

• la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 2 mR/h (st. Mateuţi  ), maxima 19 mR/h (st. Bălţi), media constituind 14 mR/h.

• în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 8 mR/h şi maxima 17 mR/h (st. Chişinău), media constituind 17 mR/h.

• la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul ) în limitele: minima 7 mR/h şi maxima 20 mR/h (st .Comrat), media constituind 15 mR/h.

                 În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 2 – 20 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate.

Nivelul poluării  solului

                 În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra stării solului din cîmpurile agricole selectate pentru anul 2009 au fost analizate 20 probe de sol din comunele a 2 raioane: com. Doina  r-nul Cahul şi com. Copăceni r-nul Sîngerei pentru a determina pesticidele organo-clorurate. åDDT (diclordifeniltricloretanlui), din metaboliţii DDT, DDE, DDD; åHCH (hexaclorciclohexanlui) din suma izomerilor alfa, beta, gama; HCB (hexaclorbenzenlui) şi   BPC (bifenilii policloruraţi).

                 În rezultatul analizelor s-a depistat că conţinutul maxim a constituit pentru:

            BPC - 0,05 CMA (0,0029 mg/kg),

            ΣHCH - 0,04 CMA (0,0042 mg/kg),

            HCB – mai jos de limita de detecţie <0,0001 mg/kg,

            ΣDDT - 0,27 CMA (0,0271mg/kg).

                 Datele denotă că în solurile  investigate nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA.

Calitatea  apelor de suprafaţă

                 Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 6 rîuri şi 3 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.). Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate: 

          Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate: 

                 Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:

•  produse petroliere  5,6 CMA;

• nitriţi 3,3 CMA;

• ioni de amoniu 46,4 CMA PÎ, r. Bîc, mun. Chişinău, secţiunea or. Sîngera, în aval;

• fenoli 2,0 CMA în r. Cogîlnic, secţiunea or. Hînceşti, în aval;

• compuşii cuprului – 20,0 CMA, în r. Prut, secţiunea s. Valea Mare.

                 Ceilalţi ingredienţi  n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.

Prim - vicedirector         Ilie BOIAN

 Ex: G.Gîlcă

      766855

     09.02.10