| . |
BULETIN LUNAR
REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna FEBRUARIE, a.2010.
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice
În decursul lunii februarie, a. 2010 pe teritoriul republicii s-a menţinut în fond vreme mai caldă ca de obicei si cu precipitaţii. Temperatura medie lunară a aerului a fost sub valorile normei cu 0,5 – 1,8°C şi a constituit 2,7oC frig – 0,4°C căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 15°Ñ căldură. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 15°Ñ frig. Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii, pe o mare parte a republicii, a constituit 30-65 mm (110 – 200% din norma lunară), izolat în raioanele de sud a republicii a constituit 72-81 mm (225 – 280% din normă). În luna februarie s-au semnalat condiţii meteorologice complicate. Variaţiile frecvente ale maselor de aer, precipitaţiile şi intensificarea vântului au contribuit la dispersia nocivelor, însă în unele perioade advecţia aerului cald, inversiunile termice, vântul slab şi ceaţă au contribuit la acumularea nocivelor în depresiuni, în aproprierea zonelor industriale şi traseelor auto. În aceste zile s-a înregistrat majorarea nivelului poluării aerului în medie pe oraş şi privind separat nocive. Situaţia ecologică s-a menţinut nefavorabilă în mun. Chişinău şi s-a înrăutăţit în mun. Tiraspol. Nivelul poluării a aerului s-a majorat cu suspensii solide, dioxid de azot şi formaldehidă. Inversiunea termică de la sol şi vântul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 9 zile în mun. Bălţi, a 2-3 zile în mun. Chişinău, Tiraspol şi or. Rîbniţa, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 8 zile s-a semnalat inversiunea termică de înălţime, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 11 zile în mun. Chişinău, a 6 zile în or. Rîbniţa şi 2 - 4 zile în mun. Bălţi şi Tiraspol, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic de la sursele reci şi calde. În luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,7 ori în mun. Chişinău şi Tiraspol, neînsemnat în or. Rîbniţa, a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender şi s-a redus de 2,0 ori în mun. Bălţi. Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş s-a semnalat în mun. Tiraspol, în data de 27 februarie. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu fenol în data de 5, 24 februarie, în mun. Tiraspol. În scopul reducerii nivelului maxim de poluare a aerului în luna februarie au fost transmise 10 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău – 4 avertismente, mun. Bălţi şi or. Rezina – câte 3 avertismente. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 7 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA7) a constituit 10,56. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot, monoxid de carbon şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 6,03. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 3,34. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,42. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 3,22. s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 15 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (monoxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale, suspensii solide PM-10, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat) şi 6 parametri meteorologici. În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 3,44. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică
În luna februarie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 8 mR/h, max = 17 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 2 – 20 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate.
Nivelul poluării solului
În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra stării solului din cîmpurile agricole selectate pentru anul 2009 au fost analizate 20 probe de sol din 2 raioane: com. Egorovca r-nul Făleşti şi com.Ratuş r-nul Teleneşti pentru a determina: pesticidele organo-clorurate - ΣDDT (diclordifeniltricloretanului) din metaboliţii DDT, DDE, DDD; ΣHCH (hexaclorciclohexanlui) din suma izomerilor alfa, beta, gama; HCB (hexaclorbenzenul) şi BPC (bifenilii policloruraţi). În rezultatul analizelor s-a depistat că în probele colectate din com. Ratuş nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA, conţinutul maxim constituind pentru: BPC - 0,04 CMA (0,0026 mg/kg), ΣHCH - 0,04 CMA (0,0042 mg/kg), HCB – 0,0002 CMA (0,007 mg/kg), ΣDDT - 0,29 CMA (0,0287mg/kg). În com. Egorovca s-au înregistrat depăşiri ale CMA pentru suma DDT în probele din câmpurile agricole cu suprafaţa de 79 ha, cu conţinutul maxim 2,7 CMA (0,2678 mg/kg). Conţinutul bifenililor policloruraţi, hexaclorciclohexanului şi hexaclorbenzenului s-a înregistrat la acelaşi nivel ca şi în com. Ratuş. Calitatea apelor de suprafaţă
Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 13 rîuri şi 6 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.).
Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Prim - vicedirector Ilie BOIAN Ex: G.Gîlcă 766855 10.03.10
|