| . |
BULETIN LUNAR
REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna APRILIE, a.2010.
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice În decursul lunii aprilie, a. 2010 pe teritoriul republicii s-a semnalat preponderent vreme caldă cu precipitaţii. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai înaltă faţă de valorile normei cu 0,5 – 1,5°C şi a constituit 10,5oC – 11,5°C căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 24°Ñ căldură. Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii în o mare parte a teritoriului republicii a constituit 30-58 mm (80-160% din norma lunară), izolat – 15-25 mm (35-70 % din norma lunară). În perioada de referinţă creşterea temperaturii, mişcarea slabă a aerului în direcţia orizontală şi verticală au contribuit la acumularea nocivelor în depresiuni şi de-a lungul traseelor auto. În aceste zile s-a înregistrat nivelul poluării sporit privind separat nocivele, doar în unele perioade influenţa fronturilor atmosferice cu ploile de scurtă durată şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia lor. În mun. Chişinău şi Tiraspol în unele zile s-au înregistrat direcţia şi vitează nefavorabilă a vîntului, favorizînd translocarea nocivelor de la sursele de poluare spre cartierele de locuit. În luna aprilie, situaţia ecologică în republică s-a menţinut nefavorabilă din motivul poluării atmosferei cu dioxid de azot, fenol, formaldehidă şi suspensii solide. Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 10 zile în mun. Bălţi, a cîte 7-8 zile în mun. Tiraspol şi or. Rîbniţa, a 2 zile în mun. Chişinău, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. În luna aprilie, comparativ cu luna martie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,3 – 1,5 în mun. Chişinău şi or Rîbniţa, a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender şi s-a redus de 1,5 – 3,0 ori în mun. Bălţi şi Tiraspol. Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş s-a semnalat în mun. Chişinău în data de 19, 20 aprilie. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu dioxid de azot în data de 11, 19, 20, 21 aprilie în mun.Chişinău şi fenol, pe data de 28 aprilie, în mun. Tiraspol. În scopul reducerii nivelelor maxime de poluare a aerului în luna aprilie au fost transmise 13 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău – 5 avertismente, mun. Bălţi şi or. Rezina cîte 4 avertismente. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 7 ingredienţi (suspensii solide,dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA7) a constituit 13,66. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot, monoxid de carbon şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 4,91. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 6,73. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,49. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 3,93. s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 15 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale, suspensii solide PM-10, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat) şi 6 parametri meteorologici. În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 2,01. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică
În luna aprilie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 7 mR/h, max = 19 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 19 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate. În luna aprilie la staţia Chişinău a fost prelevată şi analizată o probă de sol. În urma analizei spectrometrice s-au înregistrat radionuclizii 226Ra-25,59 Bq/kg; 232Th-38,75 Bq/kg şi 40K-490,20 Bq/kg, deasemenea au fost prelevate şi analizate 4 probe la aerosolii radioactivi, conţinutul variind în limitele pentru: 137Cs 0,34 – 0,74·10-2 Bq/m3; 90Sr 0,11 – 0,42·10-2 Bq/m3 şi 40K 0,15 – 0,93·10-2 Bq/m3.
Nivelul poluării solului În luna aprilie au fost analizate 12 probe de sol colectate la staţia meteorologică Ceadîr - Lunga în scopul studierii migraţiei verticale a pesticidelor organoclorurate. Analiza datelor denotă, că nivelul maxim de pesticide - 88,4 CMA (8,843 mg/kg) a fost înregistrat în stratul superficial şi se reduce în concordanţă cu adâncimea. Concentraţiile mai mari depistate pentru DDE şi DDD, comparativ cu ale DDT, indică faptul că pesticidul a fost utilizat cu două-trei decenii în urmă.
Calitatea apelor de suprafaţă
Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 13 rîuri şi 8 bazine de acumulare, conform 42 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.). Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:
Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Director Ilie BOIAN Ex: G.Gîlcă 766855 10.0510
|