|
|
BULETIN LUNAR
REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna OCTOMBRIE, a.2009.
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice
În decursul lunii octombrie, a. 2009 pe teritoriul republicii s-au semnalat precipitaţii şi vreme obişnuită pentru această perioadă. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 1,0 – 2,0°C şi a constituit 9,5 – 12,5°C căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 28°C căldură. Temperatura minimă a aerului a înregistrat 4°C frig. Suma precipitaţiilor căzute pe parcursul lunii a constituit în fond 30-60 mm (1-2 norme lunare), în unele raioane de nord ale ţării – 65-70 mm (circa 2,5 norme lunare). În luna octombrie vremea a fost caracterizată prin înstabilitate mare şi cu oscilări bruşte ale parametrilor meteorologici. Precipitaţiile şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor, însă în unele perioade ridicarea temperaturii, situaţia de stagnare au contribuit la acumularea lor în depresiuni şi de a lungul traseelor auto. Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 7 - 12 zile în or. Rîbniţa şi mun. Bălţi, a 1 - 3 zile în mun. Chişinău şi Tiraspol, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 3 zile s-a semnalat inversiune termică ridicată, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 3 zile în or. Rîbniţa, a 2 zile în mun. Tiraspol şi Bălţi, 1 zi în mun. Chişinău, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic de la sursele reci, iar pe parcursul a 2 zile de la sursele calde în mun. Chişinău. Situaţia ecologică s-a înrăutăţit din motivul poluării atmosferei cu suspensii solide în mun. Bălţi, cu fenol în mun. Tiraspol; s-a menţinut nefavorabilă în mun. Chişinău cu dioxid de azot. În luna octombrie, comparativ cu luna septembrie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender şi or. Rîbniţa; s-a redus de 2 ori în mun. Chişinău, Bălţi şi Tiraspol. Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş şi privind separat nocivele nu s-a semnalat. În scopul reducerii nivelului înalt al poluării aerului în luna octombrie au fost transmise 13 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Bălţi şi or. Rezina – cîte 4 avertismente, mun. Chişinău – 5 avertismente. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 2,59. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 5,42. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 4,03. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,17. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 2,68. s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 12 parametri, inclusiv 6 poluanţi atmosferici (monoxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale) şi 6 parametri meteorologici. În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 1,9. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică În luna septembrie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-a exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 8 mR/h, max = 17 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 20 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate.
Nivelul poluării solului
În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra stării solului din cîmpurile agricole selectate din com. Ustia, r-nul Dubăsari şi com. Chetrosu, r-nul Drochia au fost analizate 20 probe de sol pentru a determina pesticidele organoclorurate: åDDT (diclordifeniltricloretan) - DDT, DDE, DDD; åHCH (hexaclorciclohexan) - suma izomerilor alfa, beta, gama; HCB (hexaclorbenzen) şi BPC (bifenilii policloruraţi). În rezultatul analizelor s-a depistat că conţinutul maxim a constituit pentru: BPC - 0,03 CMA (0,0015 mg/kg), åHCH - 0,01 CMA (0,0008 mg/kg) şi HCB - 0,004 CMA (0,0004 mg/kg). Datele denotă că în solurile investigate nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA. Conţinutul åDDT s-a înregistrat la nivelul 0,5 CMA, (0,0494 mg/kg) în proba colectată în com. Ustia, r-nul Dubăsari, iar în proba din com. Chetrosu, r-nul Drochia au fost înregistrate depăşiri la nivelul 2,3 CMA şi 3,2 CMA pe terenurile de porumb şi grîu corespunzător.
Calitatea apelor de suprafaţă
Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 12 rîuri, 4 bazine de acumulare şi 4 lacuri, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele grele, etc.).
Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în probele colectate cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Ex: G.Gîlcă 766855 10.11.09 Director Valeriu CAZAC
|