| . |
BULETIN LUNAR REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna MARTIE, 2009
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice În luna martie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme mai caldă ca de obicei, cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost mai ridicată faţă de normă cu 0,8-1,6 0C şi a constituit 2,3-4,8 0C căldură. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 10 0C frig Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 200C căldură. Suma precipitaţiilor căzute în luna martie a constituit 32-62 mm (110-254% din norma lunară). Parametrii meteorologici au înregistrat oscilaţii bruşte, caracterizînd vremea prin o mare instabilitate. Precipitaţiile şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor, însă în unele perioade ridicarea temperaturii, situaţia de stagnare au contribuit la acumularea lor în depresiuni şi de a lungul traseelor auto. Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 4-5 zile în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, 1 zi în mun. Tiraspol, care au contribuit la acumularea nocivelor periculoase de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul 1 zile s-a semnalat inversiunea termică ridicată, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte. Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 2-3 zile în mun. Chişinău şi Bălţi; 1 zi în mun. Tiraspol şi or. Rîbniţa, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic. În luna martie, comparativ cu luna februarie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,5 ori în mun. Tiraspol şi neesenţial- în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa; a rămas la acelaşi nivel în mun. Chişinău şi Bender. Poluarea ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş şi privind separat nocivele nu s-a semnalat. În scopul reducerii nivelelor maxime de poluare în luna martie au fost transmise 6 avertismente pericol gradul 1, dintre care pentru mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina – cîte 2 avertismente. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 2,31. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 5,15. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 2,91. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform a 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot,) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Valorile maxime momentane n-au depăşit valorile CMAmm. Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,21. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Valorile maxime momentane n-au depăşit valorile CMAmm. Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 3,26. s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 14 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxizii de azot, dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii totale, PM-10) şi 5 parametri meteorologici (temperatura atmosferică, direcţia şi viteza vîntului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică). În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii diurne pentru ozonul troposferic - 30 depăşiri, pentru suspensii totale – 1 depăşire şi 2 depăşiri pentru amoniac. Indicele complex al poluării aerului (IPA9) a constituit 3,71. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică conform echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama În luna martie monitoringul radiologic s-a exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 7 mR/h, max = 20 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 20 μR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate. Aceste valori nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.
Nivelul poluării solului Conform Programului de monitoring asupra nivelului de poluare a solului în perioada de referinţă s-au efectuat următoarele investigaţii: 1. în punctele permanente de monitoring (rezervaţia ştiinţifică Codrii), de unde au fost prelevate şi analizate 4 probe sol pentru determinarea cantităţilor restante de poluanţi organici persistenţi – DDT (diclordifeniltricloretan) ce reprezintă suma metaboliţilor DDT, DDE (diclordifenşi DDD (diclordifenildiclormetilmetan), suma HCH (hexaclorciclohexan) - suma izomerilor alfa, beta şi gama şi suma bifenililor policloruraţi (BPC – 7 indici)) prin metoda cromatografică. Poluarea solului cu poluanţii sus numiţi n-a fost înregistrată. Conţinutul sumar maxim a DDT în solul din rezervaţia ştiinţifică Codrii a constituit 0,0033 mg/kg (0,033 CMA) şi 0,0016 mg/kg (0,027 CMA) pentru BPC. HCB (hexaclorbenzen) şi HCH în probele de sol analizate n-au fost depistaţi. 2. în preajma utilajului din sistemul electroenergetic, or. Costeşti, r-nul Rîşcani şi or.Leova au fost prelevate şi analizate 8 probe de sol pentru determinarea bifenililor policloruraţi. Conţinutul sumar al BPC în solul din teritoriul substaţiei or. Costeşti variază de la 0,001 mg/kg (0,017 CMA) pînă la 0,0062 mg/kg (0,103 CMA), iar în solul din teritoriul substaţiei or.Leova - de la 0,0025 mg/kg (0,042 CMA) pînă la 0,048 mg/kg (0,8 CMA).
Calitatea apelor de suprafaţă Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 10 rîuri şi 7 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele, etc.). Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în rîurile mari şi în bazinele de pe cursul lor nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau extrem de înaltă (PEÎ). În rîurile mici cele mai înalte valori s-au înregistrate pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Director Valeriu CAZAC
Ex: G.Gîlcă 766855 10.04.09
|