BULETIN LUNAR

 REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna MAI,  2009

     Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor  meteorologice

           În luna mai pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme caldă cu insuficienţă de precipitaţii.

          Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost apropiată de valorile normei şi a constituit 15,0 – 16,5 ⁰C căldură.

            Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 31 °C căldură, în data de 22 mai..

           Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 4°C căldură, în data de 14 mai.

           Precipitaţiile în decursul lunii au căzut neuniform. Suma precipitaţiilor în luna mai pe o mare parte a teritoriului a constituit 20-40 mm (30-75% din norma lunară), izolat, preponderent în jumătatea de sud a republicii - 45-75 mm (80-115% din norma lunară).

           Parametrii meteorologici au înregistrat oscilaţii bruşte, caracterizînd vremea printr-o mare instabilitate. Ploile de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor. Însă în unele zile ale lunii temperaturile relativ înalte, situaţia de stagnare, au contribuit la acumularea lor în depresiuni şi de a lungul traseelor auto. În luna mai situaţia ecologică s-a ameliorat în  mun. Chişinău şi Bălţi cu suspensii solide. Inversiunea termică de la suprafaţa solului şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 9 zile în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, a 7 zile în mun. Tiraspol, care au contribuit la acumularea nocivelor periculoase de la sursele joase şi transportul auto. În luna mai comparativ cu luna aprilie nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a redus de 1,5 - 5 ori în mun. Tiraspol, Chişinău, Bălţi şi or. Rîbniţa; a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender. 

           Poluarea ridicată a aerului  atmosferic în  medie pe oraş  nu s-a semnalat. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu dioxid de azot pe data de 25 mai în mun. Chişinău; cu fenol pe data de 4 şi 12 mai în mun. Tiraspol.

           În scopul reducerii nivelelor maxime  de  poluare  în luna mai au fost transmise 10 avertismente pericol gradul 1, dintre care pentru mun. Bălţi – 4, mun. Chişinău şi or. Rezina – cîte 3 avertismente.

           Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 1 zi cu suspensii solide, 14 zile cu dioxid de azot şi 10 zile cu fenol;

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 1 zi cu maxima 0,7 mg/mc (1,4 CMA) pentru suspensii solide, timp de 20 zile cu maxima 0,83mg/mc (9,8 CMA) pentru dioxid de azot.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 3,28.

            Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 24 zile pentru suspensii solide şi 16 zile pentru formaldehidă;

• concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au  constituit -    ii0,3 mg/mc (2,0 CMA) pentru suspensii solide şi pentru formaldehidă - 0,006 mg/mc (2,0 iCMA);

• concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 1 zi cu maxima 0,7 mg/mc (1,4 CMA) pentru suspensii solide.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 6,12.

           Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie  zilnică sanitară  în decursul a cîte 1 zi pentru suspensii solide şi dioxid de azot,

•  6 zile cu fenol şi 13 zile cu formaldehidă;

• concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au  constituit -    ii0,004 mg/mc (1,3 CMA) pentru fenol  şi pentru formaldehidă - 0,007mg/mc (2,3 iCMA);

• concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 1 zi cu maxima 0,9 mg/mc (1,8 CMA) pentru suspensii solide,  timp de 9 zile, cu maxima - 0,19 mg/mc (2,2 CMA) pentru dioxid de azot,  şi timp de 7 zile, cu maxima - 0,026 mg/mc (2,6 CMA) pentru fenol.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 6,24.

           Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform a 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot,) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 8 zile pentru suspensii solide.

• concentraţia maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au constituit -    0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide;

• concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 1 zi cu maxima 0,6 mg/mc (1,2 CMA) pentru suspensii solide.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 2,47.

           Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

           În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 13 zile pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au constituit  0,007 mg/mc (2,3 CMA) pentru formaldehidă.                                                           

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 4,49.

           s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 14 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxizii de azot, dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii totale, PM-10) şi 5 parametri meteorologici (temperatura atmosferică, direcţia şi viteza vîntului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică). În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii diurne pentru ozonul troposferic - 30 depăşiri, pentru suspensii totale – 6 depăşiri şi 27 - depăşiri pentru NH₃.

           Indicele complex al poluării aerului (IPA₉) a constituit 20,6.

       Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

Situaţia  radiologică conform echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama

           În luna mai monitoringul radiologic s-a exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele:    min = 10 mR/h, max = 20 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:

• la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 3 mR/h (st. Mateuţi), maxima 19 mR/h (st. Bălţi, Rîbniţa), media constituind 15 mR/h;

• în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 10 mR/h şi maxima 20 mR/h la st. Chişinău, media constituind 16 mR/h;

• la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 8 mR/h şi maxima 20  mR/h (st. Comrat ), media constituind 14 mR/h.

           În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 20 μR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate. Aceste valori nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

             Nivelul poluării  solului

            Conform Programului de monitoring asupra nivelului de poluare a solului de pe cîmpurile agricole selectate pentru anul 2008 s-au efectuat analize pentru determinarea indicilor agrochimici în 10 probe de sol prelevate din com. Sarata Nouă, r-nul Leova.

            Conţinutul fosforului mobil variază de la scăzut până la foarte ridicat cu concentraţiile 11,5 mg P₂O₅/kg - 62,8 mg P₂O₅/kg, iar conţinutul humusului variază de la foarte scăzut până la moderat cu concentraţiile 1,9% -  3,7%. După gradul de aciditate – variază de la slab acidă până la alcalin.

            S-au înregistrat cazuri unice de poluare a solului cu cupru şi zinc mobil la nivelul de CMA.

           Calitatea  apelor de suprafaţă

           Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 5 rîuri şi 2 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele, etc.).

Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:

           Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii mai în rîurile mari şi în bazinele de pe  cursul lor nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau extrem de înaltă (PEÎ).

           În rîurile mici cele mai înalte valori s-au înregistrate pentru:

•  oxigen dizolvat 4,55 mgO₂/dmc în r.Cogîlnic, secţiunea or. Hînceşti, în aval,  în data de 28.05.09;                               

•  ioni de amoniu 21,1 CMA – PÎ în r.Lunga, secţiunea, or.Ceadîr - Lunga, în aval, în data de 28.05.09;

•  nitriţi 46,5 CMA – PÎ în r.Lunga, secţiunea, or.Ceadîr - Lunga, în aval, şi 42,7 CMA – PÎ, în r. Cogîlnic, secţiunea or.Hînceşti, în aval, ambele în data de 28.05.09;

•  produse petroliere 6,4 CMA şi pentru detergenţi anioni - activi 2,4 CMA, în r. Lunga, secţiunea or. Ceadîr – Lunga, în aval, ambele în data de 28.05.09.

• compuşii cuprului 9 CMA, în r.Ciuhur, secţiunea s.Horodişte, în data de 14.05.09.

           Ceilalţi ingredienţi  n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.

 Ex: G.Gîlcă

     766855

     10.04.09