.

BULETIN LUNAR

 REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna IANUARIE,  2009

                 

 

            Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

            În luna ianuarie pe teritoriul republicii s-a semnalat în fond vreme mai caldă ca de obicei, cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost cu 1,0-2,5°C mai ridicată faţă de normă şi a constituit 0,2-3,0°C frig. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 19°C frig, iar cea maximă a urcat pînă la 12°C căldură. Suma precipitaţiilor căzute pe o mare parte a teritoriului republicii s-a egalat în fond cu 25-40 mm (80-130% din normă), izolat 15-20 mm (45-70 % din normă). Pe o mare perioadă a lunii pe teritoriul republicii s-a menţinut stratul de zăpadă.

            Vremea în luna precedentă a fost caracterizată prin instabilitate mare, cu oscilări bruşte ale parametrilor meteorologici. Pe data pe 8-14 ianuarie scăderea temperaturii a dus spre sporirea consumului de combustibil şi corespunzător majorarea poluării atmosferii cu oxid de carbon şi suspensii solide. În decada a treia a lunii – advecţia aerului cald şi ceţa au contribuit la acumularea  intensivă a nocivelor, ridicînd în aceste zile nivelul poluării aerului cu fenol şi formaldehidă.

            Inversiunea termică de la suprafaţa terestră şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul 11-12 zile în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa, 1 - 6 zile în mun. Chişinău şi Tiraspol, care au contribuit la acumularea nocivelor periculoase de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a  10 zile s-a semnalat inversiunea termică ridicată, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte.             Ceaţa, care s-a semnalat în decursul a 9-10 zile în or. Rîbniţa şi mun. Chişinău, 2 - 5 zile în mun. Bălţi şi Tiraspol, de asemenea, a contribuit la poluarea aerului atmosferic.

            În luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,5 ori în mun. Tiraspol, neînsemnat - în mun. Bălţi; a rămas la acelaşi nivel în mun. Bender şi s-a redus de 2 ori în or. Rîbniţa.

            Poluarea ridicată a aerului  atmosferic în  medie pe oraş  s-a semnalat în mun. Tiraspol pe data de 12 ianuarie.

            Privind separat nocivele un nivel sporit al poluării aerului s-a înregistrat pe data de 19 şi 26 ianuarie, în mun. Tiraspol, cu fenol.

            În scopul reducerii nivelelor maxime  de  poluare  în luna ianuarie au fost transmise 5 avertismente pericol gradul 1, dintre care pentru mun. Chişinău şi Bălţi –  cîte 2 avertismente şi pentru or. Rezina – 1 avertisment.

            Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-a constatat că depăşirea normei medii zilnice sanitare s-a semnalat în decursul a 18 zile pentru suspensii solide, 4 zile pentru dioxid de azot şi 14 zile pentru formaldehidă. Valorile maxime ale concentraţiilori  medii lunare ce au depăşit CMAmd, au constituit - 0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide şi pentru formaldehidă - 0,006 mg/mc (2,0 CMA), iar concentraţiile maxime momentane, au depăşit CMAmm, timp de cîte 1 zi pentru suspensii solide cu maxima - 0,6 mg/mc (1,2 CMA) şi pentru dioxid de azot cu maxima 0,09 mg/mc (1,1 CMA). Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 5,76.

            Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-a constatat că depăşirea normei medii zilnice sanitare s-a semnalat în decursul a 5 zile pentru suspensii solide şi  6 zile pentru fenol. Valoarea maximă a concentraţiei medii lunare, ce a depăşit CMAmd, a constituit - 0,004 mg/mc (1,3 CMA) pentru fenol, iar concentraţiile maxime momentane, au depăşit CMAmm timp de cîte 1 zi cu maxima 0,6 mg/mc (1,2 CMA)  pentru suspensii solide şi pentru monoxid de carbon cu  maxima 6,0 mg/mc (1,2 CMA) şi timp de 5 zile pentru fenol cu maxima - 0,029 mg/mc (2,9 CMA). Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 3,63.

            Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform a 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot,) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-a constatat că depăşirea normei medii zilnice sanitare s-a semnalat în decursul a 5 zile pentru suspensii solide. Valoarile maxime ale concentraţiei medii lunare cît şi cele maxime momentane n-au depăşit valorile CMA. Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 1,51.

            Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-a constatat că depăşiri ale normei medii zilnice sanitare pentru formaldehidă s-au semnalat în decursul a 11 zile. Valoarea maximă a concentraţiei  medii lunare, ce a depăşit CMAmd, a constituit - 0,004 mg/mc (1,3 CMA) pentru formaldehidă, iar concentraţiile maxime momentane, nu au depăşit valoarea CMAmm. Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 2,57.

            s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 12 parametri,  inclusiv 7 poluanţi atmosferici (oxizii de azot,  dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic) şi 5 parametri meteorologici (temperatura atmosferică, direcţia şi viteza vîntului, umeditatea relativă, presiunea atmosferică). În baza datelor obţinute s-au înregistrat 29 depăşiri ale valorilor concentraţiilor medii diurne pentru ozonul troposferic. Indicele complex al poluării aerului (IPA7) a constituit 5,33.

             Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

            În luna ianuarie valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama la cele 18 puncte de monitoring radiologic de pe teritoriul republicii s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 5 mR/h, max = 22 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:

  •  la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 6 mR/h (st. Mateuţi), maxima 18 mR/h (st. Bălţi), media constituind 15 mR/h.

  •  în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 5 mR/h şi maxima 22 mR/h ambele (st. Chişinău), media constituind 17 mR/h.

  •  la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 8 mR/h (st. Ştefan Vodă), maxima 20  mR/h (st. Comrat ), media constituind 20 mR/h.

            În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 5 – 22 μR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate. Aceste valori nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă, pe parcursul lunii s-a efectuat în 8 rîuri şi 5 bazine de acumulare.

            În rîurile mari concentraţiile maxime au constituit pentru: ioni de amoniu - 0,40 mg/dmc (1,02 CMA), în r. Nistru, secţiunea s. Olăneşti, 0,49 mgN/dmc (1,2 CMA) în r.Prut, secţiunea or.Leova, 0,46 mgN/dmc (1,18 CMA) în lac. Beleu, secţiunea s. Slobozia Mare şi 0,73 mgN/dmc (1,9 CMA) în lac. Manta, secţiunea s. Manta;  nitriţi – 0,028 mgN/dmc (1,4 CMA) în r.Prut, secţiunea s. Valea Mare, 0,051 mgN/dmc (2,55 CMA) ) în r.Prut, secţiunea or.Leova, 0,030 mgN/dmc (1,5 CMA) ) în r.Prut, secţiunile or. Cahul şi s.Giurgiuleşti, în fl. Dunărea, în lac. Manta secţiunea s. Manta şi lac. Beleu, secţiunea s. Slobozia Mare; produse petroliere - 0,06 mg/dmc (1,2 CMA) secţiunea s. Valea Mare şi în lac. Manta, secţiunea s. Manta; compuşii cuprului - 0,002 mg/dmc (2,0 CMA) în r. Prut, secţiunile Ungheni şi Valea Mare.

             În rîurile mari n-au fost înregistrate depăşiri ale CMA, cît şi cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau poluare extrem de înaltă (PEÎ).

            În  rîurile mici concentraţiile maxime ale: ionilor de amoniu s-au înregistrat la nivelul -  0,40 mgN/dmc (1,02 CMA) în r. Lunga, secţiunea or. Ceadîr-Lunga în amonte şi 5,77 mgN/dmc (14,8 CMA- PÎ) în punctul hidrometric în data de 29.01.09, 0,46 mgN/dmc (1,18 CMA), în          r. Cogîlnic, or.Hînceşti şi 0,92 mgN/dmc (2,36 CMA), în aval, 0,46 mgN/dmc (1,18 CMA), în    r. Răut, secţiunea mun. Bălţi, în aval, 0,59 mgN/dmc (1,5 CMA) în r. Răut, secţiunea or. Orhei în aval, 0,73 mgN/dmc (1,9 CMA) în r. Răut, secţiunea s. Ustea în aval,  0,89 mgN/dmc (2,3 CMA)      r. Bîc, secţiunea mun. Chişinău, în amonte şi 28,0 mgN/dmc (71,8 CMA - PÎ), în aval, în data de 13.01.09; nitraţi – 24,0 mgN/dmc (2,7 CMA) r. Lunga, secţiunea or. Ceadîr-Lunga în amonte, 15,7 mgN/dmc (1,7 CMA) în  punctul hidrometric; nitriţilor – 0,078 mgN/dmc (3,9 CMA) în   r. Lunga, secţiunea or. Ceadîr-Lunga în amonte şi 0,118 mgN/dmc (5,9 CMA), în punctul hidrometric, 0,036 mgN/dmc (1,8 CMA),  în r. Cogîlnic, secţiunea or. Hînceşti şi 0,046 mgN/dmc (2,3 CMA), în aval, 0,047 mgN/dmc (2,3 CMA), în r.Răut, secţiunea mun.Bălţi, în aval, 0,023mgN/dmc (1,1 CMA) în r. Răut, secţiunea or. Orhei în aval, 0,027 mgN/dmc (1,3 CMA), în r. Răut, secţiunea s. Ustia în aval, 0,034 mgN/dmc (1,7 CMA), în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în amonte, 0,068 mgN/dmc (3,4 CMA), în aval, (or. Sîngera); produselor petroliere - 0,06 mg/dmc (1,2 CMA) în r. Răut, secţiunea or. Orhei, în aval, 0,09 mg/dmc (1,6 CMA) în r. Bîc secţiunea or. Chişinău, în amonte, 0,16 mg/dmc (3,2 CMA), în r. Bîc, secţiunea or.Chişinău, în aval, (or. Sîngera), 0,57 mg/dmc (11,4 CMA) în r. Lunga, secţiunea or. Ceadîr-Lunga în punctul hidrometric, 0,07 mg/dmc (1,4 CMA) în r. Cogîlnic, secţiunea or. Hinceşti,  0,08 mg/dmc (1,6 CMA) în aval.

            Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi.                  

            În scopul efectuării monitoringului sistematic asupra nivelului de poluare a solului din cîmpuri agricole selectate în anul 2008 au fost analizate 10 probe de sol din com. Giurgiuleşti,  r-nul Cahul pentru a determina conţinutul de pesticide organoclorurate.

            Poluarea solului cu pesticide organoclorurate (åDDT - suma p-p¢-DDT,  p-p¢-DDE şi    p-p¢-DDD) a fost înregistrată în 4 probe de sol din 10 investigate, cu conţinutul maxim - 0,2013 mg/kg (2,01 CMA);

            Poluarea solului cu pesticide organoclorurate  (åHCH - alfa, beta, gama şi åHCB) în punctul  susnumit n-a fost înregistrată. Conţinutul maxim a constituit:

  •        suma HCH – 0,0001 mg/kg (0,001 CMA),

  •        suma HCB – 0,0002mg/kg (0,007 CMA).

  •  

Director                   Valeriu CAZAC

 

Ex: G.Gîlcă

     766855