|
|
BULETIN LUNAR
REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova în luna august, a.2009.
Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.
Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice
În decursul lunii august, a. 2009 pe teritoriul republicii s-a semnalat în fond vreme caldă, cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 1 - 2°C şi a constituit 20,0 – 22,5°C căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 36°C căldură. Temperatura minimă a aerului a înregistrat 6°C căldură. Precipitaţii în teritoriu au căzut neuniform. Suma precipitaţiilor în luna august pe o mare parte a teritoriului a constituit 8 - 35 mm (15 - 55% din norma lunară), izolat în teritoriu s-a semnalat deficit considerabil de precipitaţii – 50 - 70 mm (95 - 135% din norma lunară). Vremea caniculară şi uscată, ce a predominat în o mare parte a lunii august a contribuit la acumularea nocivelor, doar în unele perioade adecvaţia aerului rece, precipitaţiile şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia lor. În mun. Chişinău şi Tiraspol, în unele zile s-a înregistrat direcţia şi vitează nefavorabilă a vîntului, ce au contribuit la translocarea nocivelor de la sursele de poluare spre cartierele de locuit. Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 20 zile în mun. Bălţi, 12 - 15 zile în mun. Tiraspol şi or. Rîbniţa, 1 zi în mun. Chişinău, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Situaţia ecologică s-a înrăutăţit în mun. Chişinău din motivul poluării atmosferei cu dioxid de azot. În luna august, comparativ cu luna iulie, nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 1,5 ori în mun. Chişinău; a rămas la acelaşi nivel în mun. Bălţi, Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa. Poluare ridicată a aerului atmosferic în medie pe oraş nu s-a semnalat. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu dioxid de azot în mun. Chişinău pe data de 1 august. În scopul reducerii nivelelor maxime de poluare a aerului în luna august au fost transmise 8 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău – 4, mun. Bălţi - 1, or. Rezina – 3 avertismente. Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 3,10. Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 8,28. Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 4,33. Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA4) a constituit 2,13. Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA5) a constituit 7,23. s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 12 parametri, inclusiv 6 poluanţi atmosferici (monoxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale) şi 6 parametri meteorologici. În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:
Indicele complex al poluării aerului (IPA6) a constituit 3,0. Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.
Situaţia radiologică În luna august observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-a exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 9 mR/h, max = 22 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:
În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 4 – 23 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate.
Nivelul poluării solului În scopul monitorizării calităţii aluviunilor acvatice din bazinele de acumulare şi râuri, au fost efectuate 11 analize de determinarea a formelor totale ale metalelor grele (cupru, nichel, zinc, plumb şi mangan). Conţinutul metalelor grele în probele de aluviunilor acvatice variază:
Calitatea apelor de suprafaţă Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 10 rîuri, 5 bazine de acumulare şi 2 lacuri, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O2, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele grele, etc.). Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:
Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în rîurile mari şi în bazinele de pe cursul lor nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau extrem de înaltă (PEÎ). Cele mai înalte valori s-au înregistrat pentru:
Ceilalţi ingredienţi n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.
Director Valeriu CAZAC
Ex: G.Gîlcă 766855 07.08.09 |