BULETIN LUNAR

 REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna APRILIE,  2009

                 Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul condiţiilor  meteorologice 

           În luna aprilie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme predominant caldă.

          Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost mai ridicată faţă de normă cu    1,0- 2,5 ⁰C şi a constituit 11,0 – 12,5 ⁰C căldură.

Pe  o mare parte a  teritoriului  republicii  s-au  înre gistrat îngheţuri în aer cu intensitatea  de    1-2°C frig, izolat–3-4°C frig.

            Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a atins valoarea de 26 °C căldură.

            Suma precipitaţiilor căzute în luna aprilie a constituit 1-18 mm (5-45% din normă).

În prima decadă a lunii aprilie pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme mai caldă ca de obicei şi cu deficit de precipitaţii. Temperaturile relativ înalte, vremea uscată şi situaţia de stagnare în orele nocturne au contribuit la acumularea nocivelor. Sa menţinut situaţia ecologică nefavorabilă cu dioxid de azot in mun. Chişinău şi cu suspensii solide în mun. Bălţi. În a doua decada a lunii pe teritoriul republicii a predominat vreme cu caracter instabil.     Variaţiile frecvente ale maselor de aer, advecţia aerului rece, precipitaţiile şi intensificarea vîntului  au contribuit la dispersia nocivelor, situaţia ecologică s-a îmbunătăţit. Inversiunea termică de la suprafaţa solului şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 15-17 zile în or. Rîbniţa şi mun. Bălţi, 7 zile în mun. Tiraspol, contribuind la acumularea nocivelor periculoase de la sursele joase şi transportul auto. În luna aprilie comparativ cu luna martie nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat de 2 - 3 ori în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rîbniţa; a rămas la acelaş nivel în mun.Tiraspol şi Bender. 

Poluarea ridicată a aerului  atmosferic în  medie pe oraş  s-a semnalat în mun.Bălţi pe data de 4 aprilie. Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu dioxid de azot în data de 6 şi 7 aprilie în mun.Chişinău; cu suspensii solide în data de 1,3,4,6 aprilie în mun. Bălţi.

În scopul reducerii nivelelor maxime de poluare în luna aprilie au fost transmise 13 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Bălţi – 6, mun. Chişinău - 4, or. Rezina – 3 avertismente.

Municipiul Chişinău. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat pentru 5 ingredienţi (suspensii solide, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi fenol) la 6 posturi staţionare de observaţii.

În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a cîte 4 zile cu suspensii solide şi  fenol, 16 zile cu dioxid de azot;

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce a constituit - 0,05 mg/mc (1,3 CMA) pentru dioxid de azot;

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 6 zile cu maxima 1,2 mg/mc (2,4 CMA) pentru suspensii solide, timp de 22 zile cu maxima 0,30mg/mc (3,5 CMA) pentru dioxid de azot.

                Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 3,21.

 Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 24 zile pentru suspensii solide, 1 zi pentru      dioxid  de  azot şi 15 zile pentru formaldehidă;

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au  constituit -    0,4 mg/mc (2,7 CMA) pentru suspensii solide şi pentru formaldehidă - 0,006 mg/mc (2,0 CMA);

•  concentraţia  maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 10 zile cu maxima 1,1 mg/mc (2,2 CMA) pentru suspensii solide.

               Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 6,89.

Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică sanitară  în decursul a 5 zile pentru suspensii solide, 6 zile cu fenol şi 2 zile cu formaldehidă;

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 7 zile cu maxima 0,17 mg/mc (2,0 CMA) pentru dioxid de azot  şi timp de 6 zile, cu maxima - 0,017 mg/mc (1,7 CMA) pentru fenol.

                Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 3,15.

Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform a 4 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot,) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 13 zile pentru suspensii solide.

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au constituit -    0,2 mg/mc (1,3 CMA) pentru suspensii solide;

•  concentraţia maximă admisibilă pentru valorile maxime momentane (CMAmm) timp de 1 zi cu maxima 0,6 mg/mc (1,2 CMA) pentru suspensii solide.

                Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 2,21.

Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 ingredienţi (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 15 zile pentru formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă pentru valorile medii diurne (CMAmd) ce au constituit  0,005 mg/mc (1,7 CMA) pentru formaldehidă.                                    

               Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 3,41.

s.Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 14 parametri, inclusiv 9 poluanţi atmosferici (oxizii de azot, dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii totale, PM-10) şi 5 parametri meteorologici (temperatura atmosferică, direcţia şi viteza vîntului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică). În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii diurne pentru ozonul troposferic - 30 depăşiri, pentru suspensii totale – 1 depăşire şi 14 - depăşiri pentru PM-10.

Indicele complex al poluării aerului (IPA₉) a constituit 19,3.

       Ceilalţi ingredienţi monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

Situaţia  radiologică conform echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama 

În luna aprilie monitoringul radiologic s-a exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele:    min = 9 mR/h, max = 19 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:

•  la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 3 mR/h (st. Mateuţi), maxima 18 mR/h (st. Bălţi, Rîbniţa), media constituind 14 mR/h;

•  în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 9 mR/h şi maxima 19 mR/h la st. Chişinău, media constituind 16 mR/h;

•   la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 7 mR/h şi maxima 21  mR/h (st. Comrat ), media constituind 15 mR/h.

În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 3 – 21 μR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h.) n-au fost înregistrate. Aceste valori nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

  Nivelul poluării  solului 

Conform Programului de monitoring asupra nivelului de poluare a solului în perioada de referinţă  s-au efectuat analizele cromatografice de determinare a cantităţilor restante de poluanţi organici persistenţi – DDT (diclordifeniltricloretan) ce reprezintă suma metaboliţilor DDT, DDE (diclordifenildicloretilen) şi DDD (diclordifenildiclormetilmetan), suma HCH (hexaclorciclohexan) - suma izomerilor alfa, beta şi gama şi suma bifenililor policloruraţi (BPC – 7 indici)), în probele de sol prelevate în parcurile mun. Chişinău („La Izvor”, „Valea Farmecelor” şi „Grădina Botanică”).

Poluarea solului cu poluanţii sus numiţi n-a fost înregistrată.lConţinutul sumar maxim a DDT în probele de sol analizate a constituit 0,2 CMA.

 HCB (hexaclorbenzen) şi HCH în probele de sol analizate n-au fost depistaţi.

 Calitatea  apelor de suprafaţă 

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 5 rîuri şi 2 bazine de acumulare, conform 35 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici şi metalele, etc.).

Rezultatele obţinute în baza investigaţiilor denotă următoarele depăşiri ale CMA (concentraţiilor maxime admisibile) în probele de apă analizate:

Din cele menţionate constatăm că pe parcursul lunii în rîurile mari şi în bazinele de pe  cursul lor nu s-au înregistrat cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi/sau extrem de înaltă (PEÎ).

În rîurile mici cele mai înalte valori s-au înregistrate pentru:

•  oxigen dizolvat 1,22 mgO₂/dmc – PEÎ în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în aval şi  0,42 mgO₂/dmc – PEÎ, în secţiunea s.Calfa, ambele în data de 29.04.09; 

•  ioni de amoniu 53,1 CMA – PÎ în r.Bîc, secţiunea, mun.Chişinău, în aval şi 46,4 CMA – PÎ,   secţiunea s.Calfa, ambele în data de 29.04.09;

• CBO₅ 26,0 mgO₂/dmc - PÎ în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în aval, şi 55,1 mgO₂/dmc - PÎ, secţiunea s.Calfa ambele în data de 29.04.09;

•  produse petroliere 3,8 CMA şi pentru detergenţi anioni - activi 1,9 CMA, în r.Ichel secţiunea s.Goian.

•  nitraţi 4,4 CMA, în r.Bîc, secţiunea mun.Chişinău, în aval

             Ceilalţi ingredienţi  n-au depăşit valorile CMA sau n-au fost depistaţi în probele investigate.

Director      Valeriu CAZAC

 Ex: G.Gîlcă

     766855

     10.04.09