Informaţie

privind îngheţurile de primăvară pe teritoriul Republicii Moldova          

            O trăsătură caracteristică a primăverii în Moldova constituie îngheţurile. Îngheţul reprezintă scăderea temperaturii aerului pînă la 0⁰C şi mai jos pe fondul temperaturilor medii zilnice pozitive ale aerului în perioada de vegetaţie a culturilor agricole.

            Conform datelor medii multianuale îngheţurile de primăvară în aer pe teritoriul republicii dispar în medie la 5-21 aprilie, în termeni apropiaţi de data trecerii stabile a temperaturii medii zilnice a aerului peste 10⁰C (începutul vegetaţiei active a culturilor agricole). Îngheţul în decada a treia a lunii mai se poate semnala în medie o dată în 100 ani.

            Dată cea mai tîrzie a ultimului îngheţ de primăvară în aer s-a semnalat în raioanele de nord şi centrale ale republicii la 21-24 mai (a.1980), în sudul republicii la 1-2 mai (a.1988). Termenii de dispariţie a îngheţurilor şi durata intervavului fără îngheţ depinde în mare măsură de condiţiile locale.

            Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la abricos constituie în medie 15-40 %, la celelalte culturi pomicole – pînă la 15 %.

            Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea apariţiei acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10-30 % ani.

Conform datelor multuanuale ultimele îngheţuri de primăvară la suprafaţa solului pe teritoriul republicii au loc la 22 aprilie- 6 mai.  Cea mai tîrzie dată de înregistrare a îngheţurilor de primăvară la suprafaţa solului s-a semnlat la 1iunie în anul 1955(Briceni)

            Îngheţurile tardive de primăvară  sînt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Probabilitatea vătămarii de către îngheţuri a plantulelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5-10 %. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele din nordul republicii. Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sînt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturi pînă la 7-9⁰C frig.

  Culturile legumicole - cartofi, tomate, ardei, vinete şi altele sînt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0-1⁰C frig duc la peirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după sădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0-1⁰C frig pot provoca peirea totală a plantelor.

            În tabele (1,2) sunt prezentate valorile de temperatură (⁰C) înregistrate la înălţimea nivelului plantelor, care produc vătămarea lor.

Pragurile termice critice (ºС) ale culturilor în diferite faze de

vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov).

                                                                                           Tab.1

                                                                                            Tab.2

   * Temperatura  se măsoară la înălţimea nivelului plantelor

                                               Şeful  CPA  T.Mironova