Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii septembrie

pe teritoriul Republicii Moldova

         În luna septembrie temperatura medie lunară a aerului este cu 4-5ºC mai joasă faţă de luna august şi variază între +14ºC la nord şi +17ºC la sud. Din punct de vedere meteorologic anotimpul de vară continuă în medie pînă la 12-23 septembrie, cînd temperatura medie zilnică trece prin valoarea de +15ºC în direcţia scăderii ei. Cea mai rece lună septembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1996, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +10,8ºC (Briceni) şi +13,3ºC (Comrat). Cea mai caldă lună septembrie a fost în anul 1994, cînd temperatura medie lunară a oscilat între +18,4ºC (Briceni) si +20,8ºC (Comrat, Cahul).

         Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriul republicii pe parcursul lunii pot oscila între +2..+4ºC (a.1977) şi +25..+27ºC (aa. 1946, 1952). Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului în luna septembrie a constituit în teritoriu -6,3ºC (Soroca, 29 septembrie a.1977), iar la suprafaţa solului – -9ºC (Bălţata, a.1977). Maxima absolută a temperaturii aerului a atins +37,3ºC (Chişinau - 9 septembrie a.1946).

         În luna septembrie sînt posibile îngheţuri. Cele mai timpurii îngheţuri la suprafaţa solului s-au semnalat  pe 8 septembrie  1953  (Camenca, Rîbniţa, Bravicea, Corneşti, Comrat  cu  intensitatea  de pînă la -1,6ºC), în aer – pe data de 17 septembrie 1952 (Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova cu intensitatea de pînă la -2,5ºC).

         Suma  precipitaţiilor  căzute  în  luna  septembrie  pe   teritoriul  republicii  constituie  în  medie 35-58 mm, cea mai mare cantitate lunară a atins valoarea de 359 mm (Sîngerei, a. 1996). Însă, în unii ani, izolat precipitaţii nu s-au semnalat (aa. 1982, 2005). Pentru întreaga perioadă de observaţii cea mai mare cantitate de precipitaţii zilnică a constituit 153 mm (Leova, a. 2001). Numărul de zile cu precipitaţii  în  luna  septembrie  pe teritoriul ţării constituie în medie 6-8 zile, cu ceaţă şi oraj – circa 2 zile.

         În unii ani către sfîrşitul lunii septembrie poate cădea prima zăpadă (Briceni, 27 septembrie a.1977 şi Chişinău a. a.1906), dar ea repede se topeşte.

         Dintre fenomenele meteorologice stihinice din această lună cel mai mare pericol îl prezintă ploile torenţiale – în medie o dată în 2-3 ani. Ploile puternice îndelungate se semnalează în medie o dată în 10 ani. Frecvenţa căderii grindinii se reduce în medie la o singură dată în 6 ani, însă apare pericolul îngheţurilor timpurii, care sînt posibile în medie o dată în 7 ani.

         Potrivit datelor medii multianuale în prima jumătate a lunii septembrie se semnalează maturitatea deplină  a  boabelor  la porumb  (5-18 septembrie),  coacerea  soiurilor tîrzii de mere şi pere (7-12 septembrie).

         Odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC în direcţia scăderii ei se finalizează  perioada cu condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor termofile, se începe recoltarea în masă a porumbului, florii-soarelui, legumelor, fructelor, strugurilor. La sfîrşitul lunii începe recoltarea sfeclei de zahăr.

         Termenul optim pentru semănatul grîului de toamnă în majoritatea raioanelor republicii este prima jumătate a lunii septembrie, find necesar de a finaliza semănatul culturilor de toamnă pînă la data de 10 octombrie. În jumătatea a doua a lunii septembrie, după 11-14 zile de la semănat, se semnalează faza de răsărire a grîului de toamnă.

         În perioada semănatului culturilor de toamnă pe o mare parte a teritoriului republicii rezervele medii multianuale a umidităţii productive în stratul arabil de sol constituie 20 -25mm.

Şef CMCM       T. Bugaeva

Şef CMA         T. Mironova