.

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii octombrie

pe teritoriul Republicii Moldova

 

         În luna octombrie temperatura medie lunară a aerului este cu 5-6°C mai joasă faţă de luna septembrie şi constituie în teritoriu de la +8°C la nord pînă la +11°C la sud. Cea mai rece lună octombrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe o mare parte a teritoriului ţării a fost în anii 1946, 1951 şi 1976, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între +4,0°C (Briceni, 1946) şi +7,8°C (Ceadîr-Lunga, 1976). Cea mai caldă lună octombrie a fost în anii 1896 şi 1966, cînd temperatura medie lunară a oscilat în teritoriu între +12,5°C (Briceni, 1966) şi +15,1°C (Comrat, 1896).

         Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii pot varia de la -1..-8°C (1912) pînă la +21..+24°C (2006). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia scăderii ei se semnalează pe teritoriul ţării în medie între 7 şi 20 octombrie, prin +8°C (începutul sezonului de încălzire) – între 18 şi 31 octombrie. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale  minima  absolută  a  temperaturii  aerului a  constituit  în teritoriu -10,8°C (Chişinău, 29 octombrie 1912), maxima absolută a atins +33,6°C (Leova, 2 octombrie 1952).

         În decursul lunii octombrie pretutindeni se semnalează îngheţuri. Data medie de apariţie a îngheţurilor la suprafaţa solului în teritoriu are loc în intervalul 1-15 octombrie, în aerîntre 12 şi 26 octombrie. Însă, în unii ani nu s-au semnalat îngheţuri pe parcursul acestei luni (1989, 1996).

         Suma  precipitaţiilor căzute  pe  parcursul  lunii octombrie  în  teritoriu  constituie în medie 20-40 mm. Pentru întreaga perioadă de observaţii instrumentale cea mai mare cantitate lunară a lor a căzut în zona postului meteorologic Codrii-2 (s. Lozova, r. Străşeni, 1998) – 210 mm, iar cea zilnică la postul Codrii-4 (s. Lozova, r. Străşeni, 1998) – 133 mm. Pe teritoriul ţării numărul de zile cu precipitaţii în luna octombrie constituie în medie 7-9 zile. Precipitaţiile cad predominant sub formă de ploaie, uneori sub formă de zăpadă.

         În unii ani, în a doua jumătate a lunii octombrie se poate forma stratul de zăpadă (Briceni, 17 octombrie 1976), dar el se topeşte repede.

         În luna octombrie sunt posibile ceţuri (în medie pe teritoriu 2-5 zile), oraje (în medie o zi). Se poate semnala grindină, dar frecvenţa ei este destul de mică (în medie o dată în 10 ani).

         Din fenomenele meteorologice stihinice în această lună cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile, care pot fi semnalate aproape în fiecare an. În medie o dată în 8 ani se semnalează ploi torenţiale, precum şi vînt puternic. Probabilitatea ploilor torenţiale puternice în luna octombrie se reduce în medie pînă la o dată în 30 ani, iar a ploilor puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani.

         Potrivit datelor statistice medii multianuale, pînă la 10 octombrie se încheie semănatul culturilor de toamnă. Grîul de toamnă semănat după 10 octombrie finisează vegetaţia în stare de înfrăţire slabă, avînd sistem radicular dezvoltat insuficient şi rezistenţă scăzută la iernare. La grîul de toamnă semănat în luna septembrie, în prima decadă a lunii octombrie se semnalează formarea frunzei a treia, iar în decada a doua a luniiînfrăţirea în masă. În luna octombrie, în cea mai mare parte a teritoriului rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul arabil de sol constituie 15-25 mm.          Aşa cantitate de umezeală asigură condiţii satisfăcătoare pentru dezvoltarea grîului de toamnă.

În decada a doua a lunii octombrie, potrivit datelor multianuale, se încheie vegetaţia activă a culturilor agricole, care corespunde cu data trecerii stabile a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia scăderii ei. În această perioadă se încheie multe lucrări agricole – recoltarea sfeclei de zahăr, cartofilor sădiţi vara, soiurilor tîrzii de legume şi fructe.

         La culturile pomicole şi viţa de vie către sfîrşitul lunii octombrie se semnalează căderea frunzelor. Ca urmare a îngheţurilor timpurii de toamnă se reduce durata de vegetaţie a viţei de vie. Astfel, se întrerupe procesul de maturizare a corzii şi, prin urmare, acumularea substanţelor de rezervă şi protecţie (scade rezistenţa la ger). Cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile timpurii de toamnă cu intensitatea de -6°C şi mai joasă. Ele dăunează ochiurile formate pentru anul viitor. În raioanele de nord şi centrale ale ţării probabilitatea unor asemenea îngheţuri nu depăşeşte 10% din ani, iar în raioanele de sud ea constituie doar 5% din ani.

 

 

Şef CMCM       T. Bugaeva

Şef CMA         T. Mironova