Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii noiembrie

pe teritoriul Republicii Moldova

Luna noiembrie pe teritoriul Moldovei este ultima lună a anului, cînd în medie pentru şirul multianual de observaţii se înregistrează temperatura medie lunară pozitivă a aerului, ea constituie în teritoriu de la +2ºC în nord pînă la +5ºC în sud. Cea mai rece lună noiembrie din toată perioada de măsurători instrumentale pe o mare parte a teritoriului republicii a fost în anul 1993, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat  între -1,8ºC (Comrat, Cahul) si -3,3ºC (Briceni). Cea mai caldă lună noiembrie a fost în anul 2010, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritotiu între  +8,2ºС (Briceni) si +11,1ºС (Cahul).

Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii în teritoriu pot varia între           -10..-17ºC (a. 1892) si +16..+19ºС (a. 2010). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºC (sfîrşitul perioadei de vegetaţie la majoritatea culturilor agricole) se înregistrează în medie între 2 şi 14 noiembrie, la sfîrşitul lunii în nordul republicii se stabileşte regimul de iarnă al vremii. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului în teritoriu a constituit -21,7ºC (Chişinau, 29 noiembrie a.1892), iar maxima absolută a atins +30,0ºC (Dubăsari, 1 noiembrie a.1926).

Suma precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul lunii noiembrie constituie în medie 26-          54 mm. Însă, în unii ani precipitaţii pe parcursul lunii noiembrie, izolat, nu s-au semnalat. Pentru întreaga perioadă de observaţii cea mai mare cantitate lunară a lor a atins 214 mm (Cimişlia, a.1922), iar cea zilnică – 88 mm (Soroca, a.1914). Numărul de zile cu precipitaţii în luna noiembrie pe teritoriul republicii constituie în medie 10-13 zile, cu ceaţă – 3-9 zile, cu gheţuş – 1-2 zile, cu viscol – mai puţin de o zi. Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Zăpada pe teritoriul republicii cade în medie în primă jumătate a lunii noiembrie, dar ea repede se topeşte. Stratul de zăpadă se formează doar în jumătatea de nord a republicii, în fond, la sfîrşitul lunii noiembrie. În unii ani izolat grosimea medie decadică a învelişului de zăpadă a atins 43 cm (Cahul, a.1975).

În luna noiembrie dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile abundente şi vîntul puternic (în medie o dată în 7-8 ani), sînt posibile viscole şi depuneri de polei şi chiciură (în medie o dată în 20 ani).

În prima jumătate a lunii noiembrie pe teritoriul republicii are loc încetarea procesului de vegetaţie a plantelor. La măr, prun, cais, cireş, vişin şi păr în această perioadă se finalizează desfrunzirea.

Potrivit datelor medii multianuale vegetaţia culturilor de toamnă încetează în medie în intervalul 21-26 noiembrie. Această perioadă corespunde cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 3°С în direcţia scăderii ei. De obicei, către acest termen culturile de toamnă se află în faza de înfrăţirire în masă.

În luna noiembrie se finalizează toate lucrările agricole. Numărul de zile favorabile pentru lucrările de cîmp în luna noiembrie sunt în descreştere. Astfel, dacă în prima decadă ele alcătuiesc în medie 8-9 zile, apoi în decada a doua doar 4-7 zile, iar în decada a treea numai 2-5 zile. În restul zilelor din luna noiembrie lucrările agricole nu por fi efectuate din cauza supraumezirii, îngheţării solului sau formării stratului de zăpadă.

La sfîrşitul lunii noiembrie (pînă la semnalarea temperaturii aerului de -6ºC şi mai jos) coardele de viţă de vie la soiurile de masă şi tehnice nerezistente la temperaturi joase, pretutindeni se îngroapă pe perioada de iarnă.

Şef CMCM       T. Bugaeva

Şef CMA         T. Mironova