pe teritoriul Republicii Moldova

         Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritotiul republicii în perioada 8-20 mai.

         Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +3ºC (a.1965) şi +28ºC (a.1996). Minimul absolut al temperaturii aerului în luna mai pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -3,8ºC (Briceni, 5 mai a.1947), iar  maximul absolut  a  atins  +37,0ºC  (Cahul, 17 mai a.1969; Ştefan Vodă 20 mai a.1996).

         În luna mai sînt posibile îngheţuri (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie). Cea mai tîrzie data de dispariţie a îngheţurilor în aer pentru raioanele de nord şi centrale ale republicii este 24 mai (Rîbniţa, a. 1980 – -0,4ºC), în raioanele de sud – 2 mai (Ceadîr-Lunga, a.1988 – -2,1ºC). La suprafaţa solului îngheţurile sînt posibile pînă la 1 iunie ( Briceni, a.1955 – -0,4ºC). Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii pînă la 20 mai (Briceni, a.1952).

         Cantitatea  medie  multianuală  a precipitaţiilor în luna mai pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este de 8-12. Potrivit datelor observaţiilor multianuale cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins valoarea de 231 mm (Leova, a.1991), iar cea mai mare cantitate zilnică – 103 mm (Soroca, a.1933).

         În  luna  mai  sînt  posibile  ceţuri (în medie 1-2 zile),  descărcări electrice (4-7 zile) şi grindină (1-5 zile).

         Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă îngheţurile, care se semnalează în medie o dată în 10 ani. În această lună creşte probabilitatea averselor puternice de ploaie şi grindinei măşcate – în medie o dată în 2 ani. Ploile puternice sînt posibile în medie o dată în 3 ani, iar ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani. Intensificarea vitezei vîntului de peste 25 m/s poate fi semnalată în medie o dată în 5 ani. Este posibilă formarea vîrtejurilor. Astfel, la 25 mai 1984 în s. Mîndra, r-nul Călăraşi s-a înregistrat un vîrtej cu o putere devastatoare.

         Luna mai se caracterizeză prin începutul creşterii şi dezvoltării active a culturilor termofile.

În medie către 3 mai, în jumătatea de nord a republicii, are loc răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, către 18 mai se semnalează apariţia frunzei a 3-a adevărată.

         În ultima pentadă a lunii aprilie – începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui.

         Înfrăţirea în masă a orzului şi ovăsului de primăvară în medie pe republică se observă în perioada 7-12 mai.

         Răsărirea în masă a porumbului are loc în intervalul 13-17 mai, a cartofului – 12-22 mai.

         La sfîrşitul lunii aprilie – începutul lunii mai (25 aprilie - 8 mai) se observă înflorirea prăsadului şi a mărului.

         Termenii optimi de sădire în sol a răsadului legumicol în raioanele de sud şi centrale ale republicii este în jurul datei de 5 mai, în cele de nord – 15 mai.

         La grîul de toamnă în perioada 24 mai - 2 iunie se semnalează înspicarea în masă.          Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu grîu de toamnă în faza înspicării, constituie în fond 85-115 mm, în unele raioane centrale şi de sud – 65-75 mm.

         Cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai îl prezintă îngheţurile intensive. Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40 %, la celelalte culturi pomicole – pînă la 15 %.

         În perioada de primăvară la viţa de vie mugurii puţin umflaţi sînt vătămaţi la temperatura de -3..-4ºС. Un pericol deosebit pentru viţa de vie îl prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor (25apilie-2 mai).

         Îngheţurile tardive de primăvară în luna mai îndeosebi sînt periculoase pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Probabilitatea vătămarii de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5-10 %. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele din nordul republicii. Culturile cerealiere de primăvară în faza de răsărire sînt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturi aerului pînă la -7..-9°C.

         Culturile tehnice şi legumicole – tutunul, cartoful, tomatele, ardeiul, vinetele şi altele sînt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0..-1°C provoacă peirea lor.

         Din factorii  climatici  nefavorabili  pentru   culturile  agricole  în  luna mai,  sînt  secetele  şi suhoveiurile. În luna mai  suhoveiurile cu diferită intensitate se semnalează pe teritoriul republicii, în medie în decursul a 3-7 zile. Seceta de primăvară se observă în aprilie – mai. Frecvenţa ei este mică şi constituie 15% ani. Condiţiile nefavorabile ale primăverii se manifestă negativ, în primul rînd, asupra roadei culturilor de toamnă, parţial reduc roada culturilor prăşitoare şi pomicole.

            Şef CMMC                   T. Bugaeva

             Şef CPA                      T. Mironova