Luna decembrie este prima lună de iarnă, cînd aproape pe întreg teritoriul republicii se înregistrează temperatura medie lunară negativă a aerului – de la 0,2ºC frig la sud pînă la 2,1ºC frig la nord. Însă, sînt relativ frecvente cazurile, cînd în această luna temperatura medie a aerului poate fi pozitivă. Astfel de valori a temperaturii aerului în raioanele din nordul şi centrul republicii se semnalează în medie o dată în 4 ani, în cele din sud – o dată în 2 ani. Cea mai rece lună decembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe o mare parte a teritoriului republicii a fost în anul 2002, cînd temperatura medie lunară a aerului a constituit de la 5,8ºC frig (Ceadîr-Lunga) pînă la 8,0ºC frig (Soroca). Cea mai caldă lună decembrie a fost în anul 1960, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritotiu între 2,7ºC (Rîbniţa) si 5,8ºC căldură (Tiraspol).

            Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează în limite mari – de la 19 – 23ºC frig (a.1996) pînă la 10-13ºC căldură (a.1903). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice prin valoarea de 0ºC în direcţia scăderii ei ( începutul iernii) se înregistrează, în general, în prima decadă şi doar în sudul republicii la începutul decadei a doua a lunii decembrie. Minima absolută a temperaturii aerului în această luna pentru întreaga perioadă de observaţii în teritoriu a constituit 30,2ºC frig (Bălţi, 28 decembrie a. 1996), iar maxima absolută a atins 18,9ºC căldură (Ceadîr-Lunga, 5 decembrie a.2008).

            Suma medie precipitaţiilor căzute în luna decembrie constituie în teritoriu 29-43 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii – de la 10 pînă la 13. Însă, în unii ani izolat precipitaţii pe parcursul lunii decembrie, în general, nu s-au semnalat. Cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit 147 mm (Soroca, a.1980), iar cea zilnică – 57 mm (Giurgiuleşti, a. 2005).

            Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie (circa 50% din normă), cantitatea precipitaţiilor sub formă de zăpadă constituie în medie mai puţin de 20 % din norma lunară. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă nu depăşeşte 5 cm, însă în unii ani a atins în teritoriu 56 cm (PM Codrii – 3 din Rezervaţia naturală «Codrii», r-ul Hînceşti, a. 2001).

            În luna decembrie sînt posibile ceţuri (în medie 7-11 zile), depuneri de chiciură şi polei (3-9 zile), gheţuş pe drumuri (circă 7 zile) şi viscole (1-2 zile).

            Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile puternice (în medie o dată în 7 ani), depunerile intensive de polei şi chiciură (în medie o dată în 13 ani) şi viscolele puternice (în medie o dată în 20 ani).

            În luna decembrie culturile de toamnă se află de obicei în repausul de iarnă . Iernarea semănăturilor de toamnă în mare măsură depinde de condiţiile vremii din perioada toamnă-iarnă, de rezistenţa semănăturilor faţă de temperaturile joase şi alte fenomene nefavorabile ale vremii. Plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din toamnă, care au trecut o călire bună, sînt în stare să suporte scăderea temperaturii  solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3cm) pînă la 16-18°C frig. Probabilitatea scăderii temperaturii minime a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă în luna decembrie pînă la 12°C frig şi mai jos constituie 5-15% ani.

            De asemenea, pericol pentru culturile de iarnă în luna decembrie îl prezintă moinele la temperaturi medii zilnice a aerului de 5°C şi mai sus, aşa cum în aceste condiţii se semnalează reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi este posibilă vătămarea lor la o ulterioară scădere bruscă a temperaturii aerului.