| . |
Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii august pe teritoriul Republicii Moldova
În luna august temperatura medie lunară a aerului variază pe teritoriul Republicii Moldova de la +19ºC la nord pînă la +21ºC la sud. Cea mai rece lună august pentru toată perioada de măsurători instrumentale pretutindeni a fost în anul 1976, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +15,3ºC (Briceni) şi +17,8ºC (Tiraspol, Comrat). Cea mai caldă lună august a fost în anii 1946 şi 1992, cînd temperatură medie lunară a aerului a oscilat în teritotiu între 22,8ºC (Briceni) şi 25,7ºC (Comrat). Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +8..+11ºC (a.1947) şi +29..+31ºC (aa.1946, 2007). Minimul absolut al temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit în teritoriu +2,0ºC (Bravicea, 23 august a.2006), iar maximul absolut a atins +40,5ºC (Tiraspol, 25 august a.2007). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥30°C constituie în medie pe teritoriu 3 (Briceni) -10 zile (Tiraspol), iar cel mai mare – 17 (Briceni, a.1992) - 26 de zile (Leova, Cahul, a.1992). Numarul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥35°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala de la 3 (Briceni, a.2000) pînă la 14 zile ( Tiraspol, a.2010). Cantitatea medie lunară de precipitaţii în luna august pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, cea mai mare cantitate a lor a atins 353 mm (Soroca, a.2004). Însă au fost ani, cînd pe parcursul lunii izolat precipitaţii nu s-au semnalat (Anenii Noi, Cimişlia - a.2001). Cea mai mare cantitate zilnică de precipitaţii pentru toată perioada de observaţii instrumentale a atins 180 mm (Rîşcani, a.2005). Numărul de zile cu precipitaţii oscilează în teritoriu în limitele a 7-10 zile. În luna august sînt posibile descărcări electrice (în medie 4-6 zile), căderi de grindină (1-2 zile) şi ceaţă (1-2 zile). Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna august îl prezintă aversele puternice de ploaie şi căderile de grindină, care se semnalează anual. Ploi puternice de lungă durată, vînturi puternice şi vijelii se semnalează în medie o dată în 6 ani, vîrteje – o dată în 30 de ani. Deosebit de periculoase sînt secetele, posibile în luna august pe teritoriul republicii în medie o dată în 4 ani. Potrivit datelor medii multianuale în raioanele centrale şi de sud ale republicii la floarea-soarelui se semnalează maturizarea deplină a seminţelor în intervalul 10-15 august, în raioanele de nord ale republicii – la sfîrşitul lunii august. La porumb conform datelor medii multianuale coacerea în lapte a boabelor are loc în intervalul 8-18 august. Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pentru această perioadă în raioanele de nord şi centrale, de obicei, sînt bune şi constitue 90-110mm, în raioanele de sud – satisfăcătoare, 55-85mm. La sfîrşitul lunii august – începutul lunii septembrie, conform datelor medii multianuale, la porumb se semnalează coacerea în ceară a boabelor. În această perioadă necesitatea plantelor în umezeală se reduce considerabil. În luna august la sfeclă de zahăr continuă îngroşarea rădăcinii principale, începînd cu decada a treia a lunii august, de obicei, se semnalează faza de îngălbenire a frunzelor exterioare. Potrivit observaţiilor multianuale rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu sfeclă de zahăr către sfîrşitul lunii august constituie 65-85mm. La sfîrşitul lunii august, de obicei, se semnalează maturizarea soiurilor tîrzii de mere, pere, prune. În raioanele din sudul republicii la sfîrşitul lunii august soiurile de struguri cu durata medie de coacere ating maturitatea deplină. Potrivit datelor multianuale rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu viţă-de-vie, de obicei, la sfîrşitul lunii august sunt satisfăcătoare şi constituie 65-110mm. La culturile furajele (lucerna, ierburile multianuale) se semnalează creşterea masei verzi după al doilea cosit.
Şef CMCM T. Bugaeva Şef CMA T. Mironova
|