Pe parcursul lunii  aprilie  are  loc  creşterea  semnificativă  a temperaturii medii lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie, valorile ei medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie de la 9ºC la nord pînă la 11ºC căldură la sud. Cea mai rece  lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între 5,0ºC (Briceni) şi 6,5ºC căldură (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2000 (în jumătatea de nord a republicii) şi în a.1950 (în jumătatea de sud a ţării). Valorile temperaturii medii lunare a aerului în anii indicaţi a oscilat în teritotiu între 12,5ºC (Briceni, a.2000) si 14,0ºC căldură (Cahul, a.1950).

            Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează, de obicei, pe teritoriul republicii în intervalul 16-23 aprilie, prin 8ºC (sfîrşitul sezonului de încălzire) – 5-13 aprilie.

            Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii în teritoriu oscilează de la 1-6ºC frig (a.1963) pînă la 20-22ºC căldură (a. 1998). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii în teritoriu constituie 14,2ºC frig (Soroca, 4 aprilie a.1963), iar maxima absolută –  31,3ºC căldură (Tiraspol, 6 aprilie a.1998).

            În luna aprilie îngheţurile în aer pe teritoriul republicii sînt posibile în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

            Cantitatea medie lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul republicii constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor în medie cu precipitaţii este de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Bălăsineşti, a.2008), iar cea mai mare cantitate zilnică - 98 mm (Bălăsineşti, a.2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Zăpada pe cea mai mare parte a teritoriului se semnalează în medie pînă la 10 aprilie, însă în unii ani ea poate fi semnalată şi în luna mai. Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 15-27 aprilie.

            În luna aprilie sînt posibile ceţuri (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

            Din fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurule (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vîntul puternic. Ele se semnalează în medie corespunzător o dată în 3 şi 5 ani. Căderile de grindină întensivă sînt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale – în medie o dată în 20 ani.

Începutul vegetaţiei active la culturile agricole se semnalează, de obicei, în intervalul 20-23 aprilie în jumătatea de nord a republicii, iar în jumătatea de sud – 15-18 aprilie.

            Trecerea temperaturii medii zilnice a solului prin valoarea de 10°C căldură în direcţia creşterii ei la adîncimea de 10 cm, de obicei, se observă în intervalul 9-20 aprilie, fapt ce indică termenul optim de semănat a culturilor termofile.

            Termenii obişnuiţi de înflorire a caisului  sînt încadraţi în intervalul 15-23 aprilie. Umflarea mugurilor florali la prun, măr, păr se semnalează în prima decadă a lunii aprilie. Umflarea mugurilor la viţa de vie în medie are loc în intervalul 15-22 aprilie, cînd temperatura medie zilnică stabilă a aerului trece stabil prin 10°C căldură, în direcţia creşterii ei.

            Termenii  de  însămînţare  a  sfeclei  de zahăr sînt determinaţi de încălzirea solului pînă la 7-8°C căldură şi dispariţia îngheţurilor, care pot vătăma plantele răsărite. În cele mai calde primăveri semănatul sfeclei de zahăr se efectuează, de obicei, la sfărşitul lunii martie – începutul lunii aprilie, iar în cele mai tardive primăveri - la sfîrşitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Pe parcursul perioadei de semănat a sfeclei de zahăr în jumătatea de nord a republicii rezervele de umezeală în stratul arabil al solului constituie, ca regulă, 30-40 mm.

           Cei mai potriviţi termeni pentru semănatul florii soarelui după datele multianuale este intervalul 7-18 aprilie (solul la adîncimea de încorporare a seminţelor se încălzeşte pînă la 10°C căldură). Rezervele de umezeală productivă pentru această perioadă în stratul arabil al solului pretutindeni sînt peste 20 mm.

            Termenii optimali pentru semănatul porumbului pe o mare parte a teritoriului republicii se semnalează în decada a treia a lunii aprilie. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al  solului  în  această  perioadă,  ca  regulă,  sînt  bune  şi  constituie 25-40 mm.

            În ultima pentadă a lunii aprilie – începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de  floarea-soarelui, răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, la grîul de toamnă se semnalează faza de alungire a paiului, începe înflorirea mărului şi părului. 

Şeful CMşiPC                             T. Bugaeva

Şeful CPA                                  T.Mironova