Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii aprilie

pe teritoriul Republicii Moldova

          Pe parcursul lunii aprilie are loc creşterea semnificativă a temperaturii medii lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie, valorile ei medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie între +9ºC la nord şi +11ºC la sud. Cea mai rece  lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între +5,0ºC (Briceni) şi +6,5ºC (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2000 (în jumătatea de nord a republicii) şi în a.1950 (în jumătatea de sud a ţării). Valorile temperaturii medii lunare a aerului în anii indicaţi a oscilat în teritotiu între +12,5ºC (Briceni, a.2000) si +14,0ºC (Cahul, a.1950).

          Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează, de obicei, pe teritoriul republicii în intervalul 16-23 aprilie, prin 8ºC (sfîrşitul sezonului de încălzire) – 5-13 aprilie.

          Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii în teritoriu oscilează între  -1..-6ºC (a.1963) pînă la +20..+22ºC (a.1998). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii în teritoriu constituie -14,2ºC (Soroca, 4 aprilie a.1963), iar maxima absolută –  +31,3ºC (Tiraspol, 6 aprilie a.1998).

          În luna aprilie îngheţurile în aer pe teritoriul republicii sînt posibile în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

          Cantitatea lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul republicii constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor în medie cu precipitaţii este de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Bălăsineşti, a.2008), iar cea mai mare cantitate zilnică - 98 mm (Bălăsineşti, a.2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Zăpada pe cea mai mare parte a teritoriului se semnalează în medie pînă la 10 aprilie, însă în unii ani ea poate fi semnalată şi în luna mai. Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 15-27 aprilie.

          În luna aprilie sînt posibile ceţuri (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

          Din fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurule (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vîntul puternic. Ele se semnalează în medie corespunzător o dată în 3 şi 5 ani. Căderile de grindină întensivă sînt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale – în medie o dată în 20 ani.

          Începutul vegetaţiei active la culturile agricole se semnalează, de obicei, în intervalul 20-23 aprilie în jumătatea de nord a republicii, iar în jumătatea de sud – 15-18 aprilie.

          Trecerea temperaturii medii zilnice a solului prin valoarea de +10°C în direcţia creşterii ei la adîncimea de 10 cm, de obicei, se observă în intervalul 9-20 aprilie, fapt ce indică termenul optim de semănat a culturilor termofile.

          Termenii obişnuiţi de înflorire a caisului  sînt încadraţi în intervalul 15-23 aprilie. Umflarea mugurilor florali la prun, măr, păr se semnalează în prima decadă a lunii aprilie. Umflarea mugurilor la viţa de vie în medie are loc în intervalul 15-22 aprilie, cînd temperatura medie zilnică stabilă a aerului trece stabil prin +10°C, în direcţia creşterii ei.

          Termenii de însămînţare a sfeclei de zahăr sînt determinaţi de încălzirea solului pînă la +7..+8°C şi dispariţia îngheţurilor, care pot vătăma plantele răsărite. În cele mai calde primăveri semănatul sfeclei de zahăr se efectuează, de obicei, la sfărşitul lunii martie – începutul lunii aprilie, iar în cele mai tardive primăveri - la sfîrşitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Pe parcursul perioadei de semănat a sfeclei de zahăr în jumătatea de nord a republicii rezervele de umezeală în stratul arabil al solului constituie, ca regulă, 30-40 mm.

          Cei mai potriviţi termeni pentru semănatul florii soarelui după datele multianuale este intervalul 7-18 aprilie (solul la adîncimea de încorporare a seminţelor se încălzeşte pînă la +10°C). Rezervele de umezeală productivă pentru această perioadă în stratul arabil al solului pretutindeni sînt peste 20 mm.

          Termenii optimali pentru semănatul porumbului pe o mare parte a teritoriului republicii se semnalează în decada a treia a lunii aprilie. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în această perioadă, ca regulă, sînt bune şi constituie 25-40 mm.

În ultima pentadă a lunii aprilie – începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de  floarea-soarelui, răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, la grîul de toamnă se semnalează faza de alungire a paiului, începe înflorirea mărului şi părului.

            Şef CMMC                   T. Bugaeva

             Şef CPA                      T. Mironova