Riscul norului vulcanic provenit din Islanda

        Aspecte generale. Erupţiile vulcanice aduc la suprafaţa Pămîntului produse care pot fi separate în trei grupe mari:

        1.     emanaţii gazoase;

        2.     produse vulcanice lichide;

        3.     produse vulcanice solide.

        Emanaţiile  gazoase – se compun din vapori de apă şi gaze supraîncălzite de  dioxid de carbon (CO₂); dioxid de sulf (SO₂); hidrogen sulfurat(H₂S); azot (N); la care se adaugă acid azotic; acid clorhidric; cloruri de sodiu, potasiu;etc...

        „Norii arzători”  reprezintă emanaţii găzoase, încărcate cu particule foarte fine de lavă incandescentă şi cenuşă vulcanică, cu aspectul unor coloane verticale de zeci şi sute metri înălţime şi care se deplasează cu sute de km/oră.

        Produsele vulcanice lichide sau scurgerile de lave sunt elementul cel mai important al unei erupţii vulcanice. Acestea pornesc din craterul vulcanului sau din falii.  

        Produsele vulcanice solide au dimensiuni variabile - de la blocuri de mai mulţi metri cubi, pînă la praf fin.

        Cenuşă vulcanică - material pulverulent fin, ce poate pluti în aer timp mai îndelungat. De obicei, cenuşa vulcanică este eliminată înaintea erupţiilor.

        Aspecte de risc. Erupţiile vulcanice reprezintă un pericol prin dezastrele umane şi materiale provocate. În aceste condiţii creşte riscul pentru societatea omenească, deoarece erupţiile vulcanice produc cutremure puternice, emană „nori arzători” de gaze toxice şi cenuşă incandescentă care distrug totul în calea lor.

        Căderile de cenuşă vulcanică acoperă pădurile, ogoarele şi aşezările umane, provocînd riscul unor probleme respiratorii, micşorează intensitatea radiaţie solare.

        Prevederea şi atenuarea efectelor erupţiilor vulcanice. Deşi, erupţiile vulcanice sunt fenomene imprevizibile, dezastrele umane şi materiale pot fi diminuate printr-o monitorizare atentă a acestor regiuni cu o tehnică modernă, urmată de o avertizare din timp a populaţiei.

        Erupția vulcanică din Islanda

        Un vulcan din apropierea gheţarului Eyjafjallajokull a erupt miercuri pe 14 aprilie a.c., la 125 de kilometri est de Reykjavik, capitala Islandei. Circa 800 de persoane au fost evacuate. Traficul aerian a fost perturbat în întreaga lume. Norii de cenușă creați începand cu 14 aprilie pot limita vizibilitatea si riscă sa avarieze reactoarele avioanelor. Acest fenomen a provocat perturbări fara precedent in spațiul aerian din toată Europa.

        Vulcanul din apropierea gheţarului Eyjafjallajokull  a erupt ultima dată în 1821, iar atunci activitatea vulcanică a durat doi ani. Erupţia din prezent nu se ştie cât va dura, însă efectele negative pentru aviaţie sunt grave din cauza influenței a mai multor factori, care au condus la extinderea norului de cenuşă deasupra Europei.

        Unul dintre factorii principali ai emisiei mari de cenuşă a fost însuşi faptul că craterul se află sub un gheţar. Astfel, în momentul erupţiei magma a intrat în contact cu gheaţa, iar diferenţa enormă de temperatură a generat un fenomen asemănător unei explozii, care a mărit considerabil cantitatea de cenuşă ce s-a răspândit în atmosferă.

        Şi condiţiile meteo au fost împotriva Europei. "Dacă după erupție direcţia vântului ar fi fost alta, probabil nici un avion nu ar fi fost consemnat la sol. Vântul a bătut toată iarna din est. Dar tocmai acum, bate dinspre nord-vest", explică situația creată Helmut Malewski de la Institutul Naţional de Meteorologie german.

        În ciuda întrunirii tuturor acestor condiţii, scenariul prezent nu este nici pe departe cel mai grav posibil. Prin comparaţie, erupţia din 1991 a vulcanului Pinatubo din Filipine a fost atât de puternică, încât coloana de gaze şi cenuşă s-a ridicat până la limita atmosferei. 

        OMS avertizează: cenuşa vulcanică poate cauza probleme respiratorii dacă ajunge la sol.
        Cenuşa microscopică este potenţial periculoasă pentru oameni dacă începe să atingă pământul, pentru că particulele inhalate pot ajunge în plămâni, cauzând probleme respiratorii, a precizat purtătorul de cuvânt al OMS, David Epstein.
        În condiţiile în care, în acest moment, nu există riscul ca această cenuşă vulcanică să se depună la sol, nu există careva recomandări speciale pentru populaţie.

Eruptia se calmeaza, dar nu se opreste

        Norul acoperă continental european, dar pierde din intensitate. Mai mult ca atît, extinderea acestuia afectează doar straturile superioare, în cele joase neexistând nici un fel de pericol.

Biroul Meteorologic al Islandei a anuntat ca norul negru de cenusa s-a micsorat la o inaltime intre 5 si 8 kilometri de la 6-11 kilometri, cand vulcanul Eyjafjallajokull a inceput sa erupa la inceputul saptamanii, informeaza Reuters.

        “Sunt semne că presiunea este in scădere si erupția se va calma”, a declarat Armann Hoskuldsson, vulcanolog in cadrul Universitatii din Islanda.

        Cu toate acestea, zborurile din Europa sunt in continuare anulate, duminică fiind a patra zi consecutiv, din cauza norului din atmosfera care conține bucati mici de sticla si piatra sfarmata care ar putea pune in pericol motoarele avioanelor.

        În noaptea de 18 aprilie, norul a acoperit o mare parte din teritoriul Republicii Moldova la înălțimea de 7-8 km.

        Potrivit directorului general al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului din România, Corina Lupu, 58% din compoziția norului este dioxid de siliciu, iar acesta nu prezintă nici un pericol pentru oameni. Singurele efecte negative care ar putea aparea sunt ploile acide, iar in cazul in care se vor produce pulberi, acestea vor avea efecte de iritare la nivel pulmonar si oftalmologic.

Concluzii

        Concentrația norului de cenușă vulcanică în regiunea noastră este puternic diminuată, datorită distanțelor foarte mari de la locul de erupere a vulcanului. 

        Din estimările colaboratorilor Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova și a specialiștilor români, nu există și nu ar trebui să existe careva depăşire a normelor ce atestă calitatea aerului. În cel mai rău caz, norul vulcanic va spori numărul pulberilor din aer, dar acest fapt nu poate afecta starea de sănătate a populației.  

        În 19 și 20 aprilie deasupra teritoriului Republicii Moldova la înălțimea de 5-10 km vîntul se va mișca predominant din Sud-West, diminuînd concentrația aerozolilor și chiar prezența norului de cenușă vulcanică în regiune, iar pe 21 și 22 aprilie vîntul va sulfa din Nord-West.  

        Norul vulcanic nu afectează cu nimic evoluția normală a vremii, inclusiv temperaturile sau celelalte date meteo.