Rîul	Punctul	Secţiunea	Data	Ora	Temperatura apei	Oxigen dizolvat mgO2/dmc
Bîc	mun. Chişinău	în aval (or. Sîngera)	02.09.10	1520	21,0 0C	0,14

BULETIN LUNAR

 

REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna IULIE, a.2010.

           

       

            Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului ambiant (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

 

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul

condiţiilor  meteorologice

 

            În decursul lunii iulie, pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme caldă cu precipitaţii.

 Temperatura medie lunară a aerului a fost mai înaltă faţă de valorile normei cu 1,5 – 3,0°C  şi a constituit 21,5^o C – 24,5° C căldură.

            Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 35°С căldură  (mun. Tiraspol), iar cea minimă a scăzut pînă la 12° C căldură (mun. Bălţi, s. Bălţata).

            Pe parcursul lunii iulie precipitaţiile au căzut neuniform, iar suma precipitaţiilor pe o mare parte a teritoriului republicii a constituit  55-120 mm (85-165%) din norma lunară. Cea mai mare cantitate de precipitaţii a căzut în localităţile Briceni, Leova, Cahul şi Grigoriopol, cantitatea lor constituind 137-194 mm (225-265% din norma lunară), ceea ce se semnalează în localităţile menţionate în medie o dată în 15 ani. Izolat în jumătatea de nord a republicii s-a semnalat deficit de precipitaţii – 25-45 mm (35-50% din norma lunară).

            În perioada de referinţă vremea a fost caracterizată în fond prin instabilitate.  Ploile de scurtă durată cu descărcări electrice, izolat puternice şi intensificarea vîntului au contribuit la dispersia nocivelor din aer. La sfîrşitul lunii s-au semnalat valori înalte ale temperaturii aerului. Mişcarea slabă a aerului în direcţie orizontală şi verticală, a contribuit la acumularea noxelor. În aceste zile s-a înregistrat un nivel sporit al poluării de fond a aerului în medie pe oraş şi privind separat nocivele.

            În luna iulie, situaţia ecologică în republică s-a menţinut nefavorabilă din motivul poluării aerului atmosferic cu aldehidă formică şi dioxid de azot în mun. Chişinău, cu suspensii solide în   mun. Bălţi şi cu fenol în mun. Tiraspol.

            Inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a  4 zile în mun. Chişinău, a 17 zile în mun. Tiraspol, a 19 zile în mun. Bălţi şi a cîte 16 zile în or. Rîbniţa, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Ceaţa, care s-a semnalat la data de 14,16 iulie în mun. Bălţi şi în or. Rîbniţa pe 13 iulie, a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele reci.

            În luna iulie, comparativ cu luna iunie, nivelul poluării de fond a aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat în mun. Tiraspol de 2,1 ori, în or. Rîbniţa de 1,3 ori, s-a micşorat  în mun. Chişinău de 2,2 ori, în mun. Bălţi de 1,5 ori şi a rămas la acelaşi nivel în  mun. Bender.

            Poluare ridicată a aerului atmosferic în  medie pe oraş nu s-a semnalat.

            Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu suspensii solide la data de 22 iulie în mun. Bălţi şi cu fenol la data de 26 iulie în mun. Tiraspol.

            În scopul reducerii nivelului maxim de  poluare a aerului în luna iulie au fost transmise 16 avertismente pericol gradul 1, inclusiv pentru mun. Chişinău şi  Bălţi cîte 6 avertismente şi pentru or. Rezina -  4 avertismente.

             Municipiul  Chişinău.  Investigaţii  asupra  calităţii  aerului pe  parcursul   lunii  s-au   efectuat  pentru 7 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi formaldehidă) la 6 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 1 zi pentru suspensii solide, 10 zile pentru dioxid de azot, 3 zile pentru fenol şi 7 zile pentru formaldehidă.

•  concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare, ce a constituit –i    0,014 mg/mc (4,7 CMA) pentru formaldehidă;

•  concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 2 zile cu maxima 1,1 mg/mc (2,2 CMA) pentru suspensii solide, timp de 11 zile cu maxima 0,16 mg/mc   (1,9 CMA) pentru dioxid de azot, timp de 1 zi cu maxima 0,015 mg/mc (1,5 CMA) pentru fenol şi timp de 9 zile cu maxima 0,112 mg/mc (3,2 CMA) pentru formaldehidă.

             Indicele complex al poluării aerului (IPA₇) a constituit 10,31.

             Municipiul Bălţi. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot, monoxid de carbon şi formaldehidă) la 2 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 26 zile pentru suspensii solide, 3 zile cu dioxid de azot şi  17 zile pentru formaldehidă;

•  concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare ce au constituit –i                 0,3 mg/mc (2,0 CMA) pentru suspensii solide şi 0,010 mg/mc (3,3 CMA) pentru formaldehidă.

•   concentraţia  maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 12 zile cu maxima 1,2 mg/mc (2,4 CMA) pentru suspensii solide şi timp de 1 zi cu maxima 0,065 mg/mc (1,9 CMA) pentru formaldehidă.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 8,24.

            Municipiul Tiraspol. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 6 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf,  monoxid  de  carbon,  dioxid de  azot,  fenol şi formaldehidă) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie  zilnică sanitară  în decursul a  4 zile cu suspensii solide, 1 zi cu dioxid de azot, 7 zile cu  fenol şi 3 zile cu formaldehidă;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare n-a fost depăşită.

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 13 zile, cu maxima - 0,18 mg/mc (2,1 CMA) pentru dioxid de azot şi timp de 4 zile, cu maxima 0,032 mg/mc               (3,2 CMA) pentru fenol.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 4,11.

            Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

•  norma  medie  zilnică  sanitară  în decursul a 22 zile pentru suspensii solide şi 1 zi cu dioxid de azot.

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile  medii lunare ce a  constituit  -  0,3  mg/mc (2,0 CMA) pentru suspensii solide;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 4 zile cu maxima 0,7 mg/mc (1,4 CMA) pentru suspensii solide.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 3,16.

            Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi formaldehidă) la 4 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• -  norma medie zilnică sanitară în decursul a 16 zile pentru formaldehidă;

• - concentraţia  maximă  admisibilă  ( CMAmd )  pentru  valorile  medii  lunare  ce  a constituit  - 0,008 mg/mc (2,7 CMA) pentru formaldehidă;

• - concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane n-a fost depăşită.

             Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 4,68.

            s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza la 15  parametri, inclusiv 7 poluanţi atmosferici (oxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul troposferic, suspensii solide totale, suspensii solide PM-10) şi 6 parametri meteorologici.

            În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:

•  norma medie zilnică sanitară în decursul a 8 zile pentru suspensii solide şi 19 zile pentru ozonul troposferic;

•  concentraţia maximă admisibilă (CMAmd) pentru valorile medii lunare şi concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane n-au fost depăşite.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₇) a constituit 2,51.

            Ceilalţi parametri monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

 

Situaţia  radiologică

 

            În luna iulie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama     s-au exercitat în 18 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 10 mR/h, max = 22 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:                  

•  la Nord (staţiile Briceni, Soroca, Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Mateuţi, Făleşti) în limitele: minima 2 mR/h (st. Mateuţi  ), maxima 19 mR/h (st. Bălţi), media constituind 15 mR/h.

•  în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 10 mR/h şi maxima 22 mR/h (st. Chişinău) media constituind 17 mR/h.

•  la  Sud  (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul)  în  limitele:  minima  8 mR/h   (st. Comrat), maxima 18 mR/h (st. Cahul), media constituind 12 mR/h.

            În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 2 – 22 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate.                  

            De asemenea, în perioada dată la staţia Chişinău s-au prelevat 5 probe în scopul determinării  radionuclizilor tehnogeni şi  telurici în atmosferă.

            Conform rezultatelor obţinute în baza investigaţiilor efectuate, constatăm că conţinutul radionuclizilor în atmosferă s-a  încadrat în limitele specifice teritoriului republicii.

 

Nivelul poluării  solului

 

             În cadrul Inventarierii echipamentului pentru identificarea bifenililor policloruraţi (BPC) au fost colectate probe de ulei dielectric din echipamentul de tip transformator, întrerupător, transformator de tensiune şi racord, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

            Pe parcursul  lunii iulie  a fost efectuată analiza a 1225 probe de ulei.

            În 148 probe analizate (12,0 %) s-a înregistrat concentraţia BPC mai mare ca CMA (50 mg/kg), variind în limitele 50,0 – 1838,0 mg/kg (1,0 – 36,8 CMA) şi despre care au fost anunţaţi în termeni beneficiarii şi deţinătorii de echipament.

             În scopul efectuării monitoringului asupra calităţii solului din câmpurile agricole, rezervaţiile naturale şi punctele de observaţii permanente au fost efectuate  72 analize pentru a determina pH (extractul apos) al solului. Conform gradului de aciditate solul în probele analizate se caracterizează ca neutru şi slab alcalin înregistrînd valori de la 6,5 pînă la 8,59.

 

Calitatea  apelor de suprafaţă

 

            Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 9 rîuri şi 5 bazine de acumulare, conform 42 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.).