BULETIN LUNAR

 

REFERITOR la calitatea mediului ambiant pe teritoriul

Republicii Moldova în luna FEBRUARIE, a.2011.

               

            Conform Regulamentului de activitate în vigoare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul sistematic privind calitatea componentelor mediului abiotic (ape de suprafaţă, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură autorităţile Statului, populaţia şi instituţiile cointeresate cu informaţia privind poluarea mediului.

 

Nivelul poluării aerului atmosferic în aspectul

condiţiilor  meteorologice

            

            În decursul lunii februarie, pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme neomogenă după regimul termic.

 Temperatura  medie lunară a aerului a fost mai scăzută faţă de valorile normei cu 1,0 – 2,0^oC şi a constituit 1,0^o C – 2,0° C frig.

            Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 16°С căldură, iar cea minimă a scăzut pînă la 16° C frig.

            Suma  precipitaţiilor  căzute  în  decursul   lunii   februarie  pe  o  mare parte a ţării a constituit în fond 6-20 mm (20-70% din normă). În intervalul 11-13 februarie aproape pretutindeni s-au semnalat intensificări ale vîntului în rafale de pînă la 15-25 m/s.

            În decursul lunii februarie pe teritoriul republicii a predominat vreme cu caracter instabil. Influenţa fronturilor atmosferice, temperaturile relativ joase şi precipitaţiile slabe, local moderate, nu au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor în aer. În unele perioade inversiunile termice şi vîntul slab au înrăutăţit situaţia ecologică. La data de 9 şi 10 februarie lipsa precipitaţiilor şi intensificările vîntului de pîna la 12-17 m/s au dus la majorarea nivelului poluării aerului cu suspensii solide în oraşele republicii.

            Situaţia ecologică în republică s-a semnalat nefavorabilă din motivul poluării aerului atmosferic cu fenol în mun. Tiraspol şi suspensii solide în mun. Bălţi.

            Inversiune termică de la sol şi vînt slab în orele nocturne s-au atestat în decursul a 2 zile în mun. Chişinău şi Bălţi, 3 zile în or. Rîbniţa, 5 zile în mun. Tiraspol, contribuind la acumularea nocivelor de la sursele joase şi transportul auto. Pe parcursul a 2 zile s-a semnalat inversiunea termică de înălţime, care a contribuit la acumularea nocivelor de la sursele înalte.

            În luna februarie comparativ cu luna ianuarie nivelul poluării aerului în medie pe oraş a suportat următoarele modificări: s-a majorat în mun. Bălţi şi or. Rîbniţa de 2,0 ori;  s-a redus în  mun. Chişinău de 1,5 ori; a rămas la acelaşi nivel în mun. Tiraspol şi Bender.

            Poluarea ridicată a aerului  atmosferic în  medie pe oraş  s-a semnalat în mun. Bălţi la data de 8 şi 16 februarie. 

            Privind separat nocivele s-a înregistrat un nivel sporit al poluării aerului cu fenol la data de 2, 7, 14 şi 21 februarie în mun. Tiraspol şi cu suspensii solide la data de 1, 8 şi 16 februarie în mun.Bălţi.

            În    scopul  reducerii   nivelului  maxim  de poluare  a  aerului   în   luna   februarie  au   fost     transmise 3 avertismente pericol gradul 1, cîte 1 avertisment pentru mun. Chişinău şi Bălţi, şi or. Rezina.

            Municipiul Chişinău.  Investigaţii  asupra  calităţii   aerului  pe  parcursul   lunii  s-au   efectuat  pentru 7 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehida formică) la 6 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie  zilnică  sanitară  pe parcursul a 6 zile pentru suspensii solide, 21 de zile pentru dioxid de azot, 1 zi pentru fenol şi 7 zile pentru aldehida formică;

• concentraţia   maximă  admisibilă   (CMAmd)  pentru  valorile  medii  lunare,  ce  a  constituit –i  0,06 mg/mc (1,5 CMA) pentru dioxid de azot şi  0,012 mg/mc (4,0 CMA) pentru aldehida formică;

• concentraţia maximă admisibilă (CMAmm) pentru valorile maxime momentane timp de 6 zile, cu maxima 1,7 mg/mc (3,4 CMA) pentru suspensii solide, timp de 21 zile, cu maxima 0,28 mg/mc  (3,3 CMA) pentru dioxid de azot, timp de 1 zi, cu maxima 0,011 mg/mc (1,1 CMA) pentru fenol şi  timp de 7 zile, cu maxima 0,056 mg/mc (1,6 CMA) pentru aldehida formică.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₇) a constituit 9,38.

          Municipiul Bălţi.  Investigaţii   asupra  calităţii   aerului  pe   parcursul    lunii   s-au  e fectuat  în  baza  a 5 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi aldehida formică) la  2 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 5 zile pentru suspensii solide şi 4 zile pentru dioxid de azot;

• CMAmd pentru valorile medii lunare ce au constituit –i0,3 mg/mc (2,0 CMA) pentru suspensii solide şi 0,005 mg/mc (1,7 CMA) pentru aldehida formică;

• CMAmm pentru valorile maxime momentane timp de 5 zile cu maxima 1,5 mg/mc (3,0 CMA) pentru suspensii solide şi timp de 4 zile cu maxima 0,14 mg/mc (1,6 CMA) pentru dioxid de azot.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 5,34.

            Municipiul Tiraspol. Investigaţii   asupra   calităţii   aerului   pe   parcursul   lunii   s-au efectuat în baza a 6 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehida formică) la 3 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară  în decursul a 1 zi cu suspensii solide, 2 zile cu monoxid de carbon, 1 zi cu dioxid de azot, 5 zile cu fenol şi 2 zile cu aldehidă formică;

• CMAmd pentru valorile medii lunare ce au constituit – 0,007 mg/mc (2,3 CMA) pentru fenol şi 0,015 mg/mc (5,0 CMA) pentru aldehida formică;

• CMAmm pentru valorile maxime momentane timp de 1 zi, cu maxima – 0,8 mg/mc (1,6 CMA) pentru  suspensii solide, timp de 2 zile, cu maxima – 7,0 mg/mc (1,4 CMA) pentru monoxid de carbon, timp de 1 zi, cu maxima – 0,10 mg/mc (1,2 CMA) pentru dioxid de azot şi timp de 5 zile, cu maxima – 0,033 mg/mc (3,3 CMA) pentru fenol.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₆) a constituit 12,64.

           Oraşul Rîbniţa. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat conform 4 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot) la 2 posturi staţionare de observaţii. În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• CMAmd pentru valorile medii lunare ce a constituit – 0,2 mg/mc (1,33 CMA) pentru suspensii solide;

• CMAmm pentru valorile maxime momentane  nu a fost depăşită.

Norma medie zilnică sanitară nu a înregistrat depăşiri pentru nici un parametru monitorizat.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₄) a constituit 2,43.

            Municipiul Bender. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii s-au efectuat în baza a 5 parametri (suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi aldehida formică) la 4 posturi staţionare de observaţii.

            În baza datelor obţinute s-au constatat următoarele depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a 1 zi pentru  dioxid de azot;

• CMAmd pentru valorile medii lunare ce a constituit - 0,008 mg/mc (2,7 CMA) pentru aldehida formică;

• CMAmm pentru valorile maxime momentane timp de 1 zi, cu maxima 0,09 mg/mc (1,1 CMA) pentru  dioxid de azot.

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₅) a constituit 5,33.

            s. Mateuţi, r-nul Rezina. Investigaţii asupra calităţii aerului pe parcursul lunii la postul automat s-au efectuat în baza a 8 poluanţi atmosferici (oxid de azot, dioxid de azot, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, monoxidul de carbon, ozonul troposferic,dioxid de sulf, suspensii solide totale).

            În baza datelor obţinute s-au înregistrat depăşiri pentru:

• norma medie zilnică sanitară în decursul a  27 zile pentru ozonul troposferic;

• CMAmd pentru valorile medii lunare cu media – 0,034  mg/mc (1,1 CMA) pentru ozonul troposferic;

• CMAmm pentru valorile maxime momentane cu maxima – 5,7 mg/mc (1,1 CMA) pentru monoxid de carbon;

            Indicele complex al poluării aerului (IPA₈) a constituit 1,53.

            Ceilalţi parametri monitorizaţi n-au depăşit valorile CMA.

 

Situaţia  radiologică

 

            În luna februarie observaţii asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama   s-au exercitat în 17 puncte de pe teritoriul republicii, unde valorile s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţie. Astfel, la staţia meteorologică Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele: min = 7 mR/h, max = 20 mR/h, iar pe teritoriul republicii au variat:                  

• la Nord  (staţiile Briceni, Soroca, Camenca,  Bălţi,  Rîbniţa, Făleşti) în limitele: minima 8 mR/h (st. Briceni), maxima 19 mR/h (st. Bălţi, Briceni).

• în centru (staţiile Corneşti, Bravicea, Dubăsari, Chişinău, Bălţata, Bender, Tiraspol) în limitele: minima 7 mR/h şi maxima 19 mR/h (st. Chişinău).

• la Sud (staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul) în limitele: minima 9 mR/h şi maxima  18 mR/h (st. Cahul).

            În rezultatul estimării valorilor echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe întreg teritoriul republicii, care s-au încadrat în limitele 7 – 19 mR/h, putem afirma, că pe parcursul perioadei menţionate, depăşiri ale limitei de avertizare (25 mR/h) n-au fost înregistrate.                   

            În perioada de referinţă, la postul automat Mateuţi nu s-a investigat nivelul echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama din motive tehnice.

            În luna februarie, la staţia Chişinău s-au prelevat şi analizat radionuclizii în aerosolii atmosferici. În baza analizelor determinărilor spectrometrice înregistrate, menţionăm că valorile s-au încadrat în limitele caracteristice teritoriului republicii.

 

Nivelul poluării  solului

 

            Pentru efectuarea monitoringului calităţii solului din cîmpurile agricole, oraşe şi benzile de sol a patului carosabil a autostrăzilor cu diferită intensitate a traficului rutier ale Republicii Moldova, au fost efectuate 95 analize pentru determinarea formelor totale şi 55 analize pentru formele mobile a metalelor grele în sol.

            Au fost analizate probe de pe cîmpurile agricole din comunele a 10 raioane: s. Stoicani,   r-nul Soroca, s. Balasineşti, r-nul Briceni, s. Mereşeni, r-nul Hînceşti, s. Petrunea, r-nul Glodeni,  s. Step-Soci, r-nul Orhei, s. Floreni, r-nul Anenii Noi, s. Grigorievca,  r-nul Căuşeni, s. Moscovei,  r-nul Cahul, s. Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga,  s. Albota de Jos, r-nul Taraclia pentru determinarea metalelor grele (forme totale şi mobile).

            Analiza datelor denotă că conţinutul formelor totale de zinc, plumb, nichel şi mangan în solurile investigate nu depăşeşte concentraţia maximă admisibilă (CMA). Depăşiri sunt înregistrate doar pentru cupru total într-o probă prelevată din s. Balasineşti, r-nul Briceni cu conţinutul maxim – 133,8 mg/kg (1,01 CMA) înregistrat în livada cu o suprafaţă de 32 ha.

            În scopul monitorizării calităţii solului din diferite zone ale localităţilor Ocniţa, Bălţi, Rezina, Ceadîr-Lunga, Cahul, Ungheni, Giurgiuleşti au fost efectuate analize pentru a determina formele totale ale metalelor grele prin metoda de absorbţie atomică. Poluarea solului cu metale grele a fost înregistrată numai pentru plumb cu concentraţia maximă de 45,1 mg/kg (1,4 CMA) în or.Ungheni, zona industrială, în preajma fabricii ”Covoare”, iar în celelalte probe concentraţia maximă a constituit, pentru:

• cupru  - 43,1 mg/kg la Nord-Est de  s.Giurgiuleşti, în preajma terminalului Giurgiuleşti;

• nichel - 33,7 mg/kg în mun. Bălţi, zona industrială, în preajma Centralei electrice cu termoficare;

• zinc - 80,9 mg/kg în mun. Bălţi, în parcul central.

            Determinarea formelor totale ale metalelor grele s-a efectuat şi pe benzile de sol a patului carosabil a autostrăzilor cu diferită intensitate a traficului rutier. În acest scop au fost efectuate  analize din probele de sol colectate la adîncimea 10 cm şi la distanţa 10 m din ambele părţi ale traseelor: Chişinău – Hînceşti şi Orhei –Zagoreni, cu trafic de transport auto foarte intensiv; Bălţi - Briceni şi Leova - Cahul cu trafic de transport auto intensiv; Rîşcani - Brăneşti şi Cimişlia – Căuşeni, cu trafic de transport auto moderat; Leova-Leuşeni, cu trafic de transport auto slab.

            Analiza datelor denotă că solurile în apropiere de traseele sus enumerate nu sînt poluate cu formele totale ale metalelor grele, cu excepţia plumbului, care a înregistrat 57,1mg/kg (1,8 CMA) în apropierea traseului Chişinău - Hînceşti, 26 km de la mun. Chişinău, trafic de transport auto foarte intensiv.

            Concentraţiile maxime au constituit pentru:

• cupru - 98,9mg/kg în apropierea traseului Leova-Leuşeni, 16 km de la or. Leova, trafic de transport auto slab;

• nichel - 33,7 mg/kg în apropierea traseului Rîşcani-Brăneşti, 4 km de la or. Rîşcani, trafic de transport auto moderat;

• zinc - 73,1mg/kg în apropierea traseului Orhei-Zagoreni, 5 km de la or. Orhei, trafic de transport auto foarte intensiv.

            În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009 şi Regulamentul privind bifenilii policloruraţi (BPC), în Republica Moldova se efectuează lucrările de inventariere a conţinutului de BPC  în uleiul din echipamentul electroenergetic cu volumul de ulei mai mare de  5 litri. În anul 2010 a fost efectuată analiza preliminară a probelor de ulei colectate de pe întreg teritoriul republicii.

            În perioada lunii februarie, pentru confirmarea conţinutului BPC depistat anterior în probele de ulei cu concentraţia mai mare ca norma (50 mg/kg), au fost analizate detaliat 30 probe de ulei prin metoda gaz-cromatografică. Concentraţii mai mari ca norma (50 mg/kg) nu s-au confirmat. Conţinutul de BPC  în probele de ulei analizate variază între 0,03 - 19,55 mg/kg.
 

Calitatea  apelor de suprafaţă

 

            Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă s-a efectuat pe parcursul lunii în 16 rîuri, 5 bazine de acumulare şi 3 lacuri, conform 50 indicatori hidrochimici (elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, indicatorii regimului de O₂, indicatorii fizici, ionii principali, poluanţii organici, metalele grele, etc.).