Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii februarie

pe teritoriul Republicii Moldova

În luna februarie, potrivit datelor medii multianuale, începe creşterea nesemnificativă a temperaturii aerului şi în comparaţie cu luna ianuarie ea este mai ridicată cu 1-1,5ºC. Temperatura medie lunară a aerului pe teritoriul Republicii Moldova variază între -1ºC în sudul republicii şi -3ºC în nordul ei. Cea mai rece pentru toată perioada de observaţii a fost luna februarie din a. 1929, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între -12,2ºC (Comrat) şi -13,7ºC (Dubăsari). Cea mai caldă a fost luna februarie din a. 2002, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat  între +3,7ºC (Briceni, Camenca, Bălţi ) şi +5,5ºC (Cahul).

Valorile  medii  zilnice  ale  temperaturii  aerului  pe  parcursul  luni  în teritoriu au  oscilat între -21.. -24ºC  (a. 1937) şi +10..+13ºC (aa. 1946, 1990). Temperatura minimă absolută a aerului în luna februarie a constituit -32,1ºC (Bălţi, 20 februarie a. 1954), iar maxima absolută a atins +23,3ºC (Tiraspol, 26 februarie a. 1990 ).

Suma precipitaţiilor căzute în luna februarie pe teritoriul republicii constituie în medie 23-50 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii oscilează între 10 şi 14. Cea mai mare cantitate de precipitaţii în luna februarie pentru întreaga perioadă de observaţii a atins în teritoriu valoarea de 139 mm (Vulcăneşti, a.1969), iar cea zilnică – 70 mm (Goieni,   a. 1999). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de zăpadă. Grosimea  medie  decadică  a  stratului  de zăpadă în luna februarie variază pe teritoriul republicii între 3 şi 11 cm. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice în unele zile a atins 71 cm (28.II.1973, Briceni).

În luna februarie sunt posibile ceţuri (în medie 2-7 zile), depuneri de chiciură şi polei (2-6 zile), gheţuş (circă 10 zile) şi viscole (1-2 zile).

Din fenomenele meteorologice stihinice cel mai frecvent se semnalează ninsorile abundente, ele fiind posibile în medie o dată în 5 ani. Depunerile puternice de polei şi chiciură sunt posibile în medie o dată în 7 ani, iar vînturile şi viscolele puternice – în medie o dată în 10 ani. Scăderea temperaturii aerului de pînă la -25ºС și mai scăzută se pot semnala în medie o dată în 10-30 ani în jumătatea de nord a republicii și o data în 40-60 ani – pentru jumătatea de sud.

În luna februarie culturile de toamnă şi  plantaţiile multianuale în fond se află în stare de repaus vegetativ.

În luna februarie temperatura medie minimală a solului la adîncimea nodului de înfrăţire constituie -2,0.. -6,5°C. Temperatura minimă a solului în luna februarie la adîncimea nodului de înfrăţire, în limitele de -15..-18°C şi mai joasă, se observă rar, în medie o dată în 10-20 ani, iar temperatura solului pînă la  -12ºС  se semnalează în medie o dată în 5 ani.

Numărul de zile cu moine (dezgheţuri) în luna februarie constituie în medie 15-19 zile.

Vătămarea culturilor pomicole se observă mai frecvent iarna după moinele de lungă durată, care reduc semnificativ rezistenţa pomilor la ger. Pentru culturile pomicole sunt periculoase îndeosebi moinele îndelungate din a doua jumătate a iernii, aşa cum culturile pomicole în această perioadă deseori iesă din starea de repaus profund şi își reiau vegetaţia. Conform datelor multianuale, la scăderea bruscă a temperaturii aerului pînă la -10..-15°C după moinele îndelungate, este foarte mare probabilitatea vătămarii şi chiar pieirea  mugurilor de rod a culturilor pomicole.

Solul slab îngheţat iarna se îmbibă abundent cu umezeală - anume în acest timp se formează rezervele principale de umezeală în sol.

În primăverile foarte timpurii reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă poate avea loc la sfîrşitul   lunii  februarie  (18-23 februarie). În   astfel   de   primăveri la   sfîrşitul   lunii  februarie (22-27 februarie) poate fi semnalată umflarea mugurilor la culturile pomicole.

Şef CMCM       T. Bugaeva

 Şef CMA         T. Mironova