Rugurile – un pericol pentru populaţie si mediul înconjurător

 

  

                                                                                    

          Odată cu sosirea primăverii, putem doar visa la un aer curat în oraş. În această perioadă frumoasă rugurile reprezintă un dezastru pentru oraş şi locuitorii lui, prin sporirea concentraţiei  poluanţilor în aer.

          S-au atestat nenumărate cazuri de ardere a frunzelor căzute, crengilor, deşeurilor menajere în zonele urbane, rurale pe teritoriile întreprinderilor cît şi a oragnizaţiilor. Arederea la scară largă are loc şi în zonele rurale pe spaţii întinse cu livezi, grădini, mirişti şi etc. Focul de tabără în grădini duce la detiorarea habitatului de păsări şi animale, distrugerea solului şi a valoroaselor micro-organisme care oferă fertilitate solului. Periculoase sunt incendiile care pot cauza daune ireparabile pentru sănătatea umană, deoarece în unele localităţi nivelul poluării aerului atmosferic, în rezultatul arderii resturilor vegetale şi deşeurilor, ajunge la cote critice.

          Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, luna martie 2011, în mun. Chişinău s-a atestat depăşirea normelor sanitare pentru dioxid de azot,  ce a fost înregistrată zi de zi. Concentraţiile maxime momentane pentru dioxid de azot au fost depăşite de 1,1-1,9 ori, iar pentru aldehida formică – de 1,03-1,4 ori. S-a atestat situaţie ecologică nefavorabilă în mun. Bălţi pe 12,14 şi 17 martie, înregistrîndu-se niveluri ridicate de poluare a aerului în medie pe oraş. Acest fapt s-a datorat nu atît creşterii numărului de automobile, cît a frunzelor căzute care sunt arse împreună cu gunoiul.

          Arderea frunzelor, crengilor şi reziduurilor furajere cauzează un prejudiciu ireparabil mediului ambiant şi sănătăţii umane. Substanţele nocive rezultate din ardere se acumulează în stratul de aer de la suprafaţa solului. Relieful mun. Chişinău face dificilă circulaţia maselor de aer, astfel favorizînd acumularea intensă a impurităţilor în depresiuni, în special în partea centrală a oraşului.

          Deseori, frunzele se ard în sectoarele private şi are loc translocarea fumului toxic spre blocurile locative cu multe etaje, care sunt mereu un obstacol pentru fumul otrăvitor.

          Datorită capacităţii de a purifica aerul, copacii absorb graţie coroanei sale metalele grele şi alte substanţe toxice, rezultate în primul rînd din activitatea transportului auto, dar şi din atmosferă, sol şi apă. De aceea, în timpul arderii frunzelor căzute toate sunbstanţele toxice trec în stare de aerosoli.

          În aer sunt emanate diferite substanţe toxice, cum sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi, compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în microcantităţi infinit, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzînd nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă.          

          În rezultatul arderii frunzelor, persoanele în vîrstă, cele care suferă de boli cardiovasculare, alergice, respiratorii şi copiii, cu un sistem imunitar sensibil, sunt expuse unui pericol foarte mare.

          Concentraţia noxelor emise în acest proces este foarte mare. O tonă de resturi de plante arse elimină aproximativ 30 kg de monoxid de carbon, care intră uşor în reacţie cu hemoglobina din sînge, blocînd astfel livrarea de oxigen către ţesuturi.

          Unul din compuşii cei mai periculoşi rezultat din arderea în aer liber a deşeurilor organice sunt hidrocarburile aromatice policiclice, ce conţin cea mai mare cantitate de substanţe cancerogene. Dacă în ruguri nimeresc şi sticle de plastic, pungi de polietilenă şi resturi de linoleum, în atmosferă sunt emişi aproximativ 75 de componenţi cu potenţial toxic, cum sunt clorura de carbonil (utilizată în primul război mondial ca armă chimică) şi dioxinele. În prezent, dioxinele sunt cele mai periculoase produse chimice cunoscute în lume. Ele afectează sistemul imunitar şi au un efect negativ asupra tuturor organelor omului. În doze mari ele sunt letale, în doze medii şi mici – sunt cancerogene, mutagene şi teratogene (influenţînd negativ asupra embrionului din organismul mamei).

          Pentru prevenirea creşterii concentraţiei periculoase a poluanţilor în aer, Serviciul Hidrometeorologic de Stat avertizează despre  inadmisibilitatea arderii frunzelor şi a deşeurilor. Aceasta este cea mai bună protecţie a populaţiei în condiţiile de influenţă negativă a mediului ambiant.

 

 

 

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediulu

Secţia Prognoze ale Poluării Aerului