Banca Mondiala

Moldova: PROIECTUL DE ADAPTARE SI DIMINUARE A RISCURILOR DEZASTRELOR

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

REZUMAT

1.                  Obiectivul proiectului.  Obiectivul Proiectului este de a reduce vulnerabilitatea ţării la hazardele naturale şi impacturile schimbărilor climatice, care pot rezulta în pierderi economice şi de vieţi omeneşti. Acest obiectiv va fi atins prin: (i) îmbunătăţirea capacităţii de pregătire şi răspuns; (ii) consolidarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în prestarea serviciilor sale; şi  (iii) susţinerea fermierilor din Republica Moldova în procesul de adaptare la hazardurile climatice aşa ca seceta, îngheţurile, grindina etc. 

2.      Descrierea proiectului. Se propune ca proiectul să includă componentele şi activităţile

descrise pe scurt în continuare:

Componentul A: Pregătirea pentru dezastre şi răspuns la situaţii excepţionale.  Obiectivul acestui component este de a consolida capacitatea de gestionare a situaţiillor excepţionale şi de coordonare a acţiunile de intervenţie cu sectoarele relevante ale guvernului şi cu cele din teritoriu, precum şi de a ajusta, într-o măsură mai mare, cadrul naţional de management a riscurilor dezastrelor la standardele Europene. Întătirea capacităţii agenţiilor implicate în protecţia civilă se va face prin procurarea echipamentului necesar în astfel de cazuri, instruirea echipelor de protecţie civilă, şi pregătirea populaţiei în vederea acţiunilor care trebuie să fie întreprinse atunci cînd au loc dezastrele. 

Componentul B: Consolidarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Obiectivul acestui component este de a susţine activităţile de reducere a riscurilor prin asigurarea prognozelor hidro-meteorologice exacte şi serviciilor ajustate la necesităţile persoanelor responsabile de riscurile dezastrelor în cadrul guvernului şi în sectoarele afectate cel mai mult de climă, aşa ca agricultura. În cadrul componentului B al Proiectului de adaptare şi diminuare a riscurilor dezastrelor, se propune construcţia a 6 oficii pentru angajaţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat  (SHS) în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Bălţi, Costeşti-Stînca, Soroca şi Malovata-Veche. Două staţii din cele şase vor servi, inclusiv, pentru observaţiile hidrologice. 

3.      Categoria Projectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, această propunere de dezvoltare a fost clasificată ca Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. În acest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea de mediu pentru  terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţie propuse, şi de a pregăti un simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusiv măsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare. Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi regulamentele existente ale Guvernului Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şi cerinţele de informare a publicului. 

4.      Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identifica impacturile semnificative de mediu (atît pozitive cît şi negative) cauzate de acest proiect, şi de a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată) cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate.  Evaluarea de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteia  s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a regulamentelor şi liniilor directorii; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorul construcţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiecte similare; (v) evaluarea de mediu a terenurilor propose în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie.

5.      Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova are elaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilor de Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice care vor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normative existente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire la expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cu privire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului, şi Legea cu privire la Accesul la Informaţii. Conform legislaţiei aplicabile în cazul în care obiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM). În general cadrul de replementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şi procedurile Băncii Mondiale. 

6.      Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale de Evaluarea a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţin capacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor de Mediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementarea politicilor de salvgardare a mediului ale proiectului se va face de către Echipa de Management a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului (MM). Echipa de Management a Proiectului are un angajat cu experienţă adecvată care deţine aceste responsabilităţi, deoarece, suplimentar, EMP este şi unitatea de implementare a Proiectului de gestionare şi distrugere a depozitelor de poluanţi organici persistenţi ( Proiectul POPs), care este un proiect mare al GEF-lui de Categoria A.  Rezultatele implementării politicilor de salvgardare a mediului în cadrul Proiectului POPs sunt considerate ca fiind deocamdată pozitive. 

7.      Condiţiile de fond  pentru statiunea din Leova 

Lucrările civile care vor avea loc la staţia meteorologică Leova prevăd construcţia unui oficiu nou în care se vor afla angajaţii SHS din zona respectivă. În prezent, personalul SHS se afla cu sediul într-o încăpere în stare avariată care are doar o singură cameră şi care, de curînd, aparţine şcolii polivante din oraşul Leova. Ţinînd cont de faptul că încăperea respectivă este proprietatea Şcolii polivalente şi nu există nici un document legal care ar certifica dreptul personalului SHS să se afle aici, aceştia din urmă ar putea fi rugaţi să părăsească încăperea  în orice clipă.  

Terenul propus pentru construcţia oficiului aparţine statului şi în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova a fost transmis în folosinţă SHS. Toate lucrările de construcţii planificate aici vor avea loc în limitele terenului respectiv care poate fi folosit de SHS în mod legal şi nu se necesită alocarea terenului suplimentar. 

Acest teren este la o distanţă de 5 km de la oraşul Leova şi are o suprafaţă de 0,4707 ha. Terenul va cuprinde staţia meteorologică deja existentă şi cladirea cu un etaj care va avea o suprafaţa de 80 m².  În acest oficiu îşi vor desfăşura activitatea 5 persoane. Pereţii fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii cladirii din cotileţ şi acoperişul acoperit cu ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi azbest. Geamurile şi uşile vor fi din termopan. Cladirea nu va avea subsol. 

Aproximativ 160-180 m depărtare spre vest se află emiţătorul Companiei Orange (un operator de telefonie mobilă) împreună cu o clădire cu 4 etaje care la fel aparţine şcolii polivalente şi la moment serveşte ca sediu pentru angajaţii Companiei Orange.  La o departare de 150 m spre nord trece drumul naţional Chisinau-Leova. Acesta face legătura dintre sudul republicii cu restul ţării. De-a lungul drumului mult ani în urmă a fost plantată o fişie de protecţie cu scop estetic şi tot aici se mai află şi un canal de drenaj. La est se găseşte un aliniament format din specii conifere şi pomi fructiferi. Aliniamentul are o lungime de 100 m. În partea sudică terenul se mărgineşte cu o plantaţie de viţă-de-vie. La terenul respectiv este disponibilă electricitatea, însă este necesară conectarea la gaz. Suplimentar, se va construi un drum de access din partea drumului naţional Chisinau –Leova, o fîntînă şi un veceu. 

Imaginea satelitară a amplasamentului Leova este dată mai jos:

Solul, Geologia şi caracteristicile climatice.  Amplasamentul Leova se află la o distanţă de 90 km în direcţia sub-vest faţă de capitala  Chisinău,  pe terasa malului stîng al rîului Prut. Fundamentul tectonic s-a format în Pre-Cambrian şi face parte din Platoul Moldovei. Fundamentul platoului este format din roci magmatice şi metaformice acoperit cu depozite sedimentare de diferită vîrstă aşa ca calcar, prundiş, nisip şi conglomerate puţin înclinate spre sud care s-au format în Mezozoic şi Neozoic. Solurile sunt ciornoziom tipic şi carbonat cu proprietăţi fizice bune. Terenul proiectului este plan fără semne de eroziune. Apele subterane se află la o adîncime de 8-10 m.

Condiţiile climatice ale zonei Leova şi a tuturor amplasamentelor acestui proiect depind în mare măsură de relieful existent care influenţează distribuirea şi volumul precipitaţiilor, temperatura aerului, umiditatea, vîntul. 

În acest context, direcţia vîntului în această parte a ţării este nord şi sud deoarece luncile rîului sunt orientate în direcţia de la nord spre sud.  Douăzeci si cinci de zile pe an sunt vînturi uscate, însă în ultimul timp acest număr a crescut pănă la 40-63.  Cea mai mare viteză a vîntului se înregistrează iarna şi primăvara, iar cea mai mică vara şi toamna. 

Temperatura medie anuală este de 9-10° C, luna ianurie fiind cea mai rece cu temperaturi de la -3 pînă la -3,5°C, iar iulie este cea mai caldă cu temperaturi de  +22°C. Temperatura maximă înregistrată este de 41°C şi cea minimă de -28°C. Doar 370-450 mm de precipitaţii cad în această regiune, dintre care 250-300 mm sunt în perioada caldă a anului.  Mai jos sunt date tabelurile cu date privind temperaturile şi precipitaţiile medii lunare şi anuale. Perioada de observaţie este cuprinsă între anii 1949-2000.

Tabelul 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Leova 

  Tabelul 2. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii în oraşul Leova (mm) 

În linii generale, clima zonei este tipică stepei aride, caracterizată prin cel mai mare număr de zile calde (180-200) şi ierni scurte. Grosimea stratului de zăpadă este instabilă. 

8. Impacturile potenţiale de mediu. Se asteapta că activităţile proiectului nu vor genera impacturi de mediu adverse semnificative deoarece acestea sunt  lucrări de construcţie de mică amploare, iar terenul din Leova este ampasate în afara zonei rezidenţiale. Impacturile potenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vor fi abordate anterior lansării lucrărilor.

În continuare sunt speficicate cele mai importante impacturi potenţaile implicate de toate lucrările de construcţie:

a.       Drumul de acces: Ţinînd cont de faptul că drumul de acces la şantierul de construcţie  se va face peste canalul de drenaj ce se află de-a lungul drumului, se va asigura că acesta nu va împiedica evacuare apelor pluviale şi nu va duce la înnămolirea canalului. 

b.      Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de construcţie.  Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele mai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în PMM. 

c.       Azbest: în cadrul activităţilor pranificate nu se va folosi azbest. 

d.      Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu hidrocarburi. Aceasta se mai poate întîmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atît în primul caz cît şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va avea grijă să evite aceasta.  

e.       Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutină vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv gipscarton, uleiuri pentru maşină, vopsea şi solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în efecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celor de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor. 

f.        Diversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încît  să se excludă orice poluare.   

8.      Planul de management al mediului. Planul de management al mediului va fi sub forma de o listă de verificare uşor de folosit care este compatibilă cu cerinţele de salvgardare ale Băncii (vezi Tabelul 3). 

Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrări civile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan de Management al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificare să fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţiei de contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă. 

9.      Minimizarea impacturilor  de mediu

Etapa de proiectare  

La etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulterior vor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţii vor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiecta obiectele în cauză în aşa fel încît acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedere energetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei. 

Etapa de construcţie

În timpul etapei de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului care poate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fi abordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare a traficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.

Drumul de acces:  Drumul de acces intersectează canalul de drenaj deschis, care, dacă nu este construit în mod corect, ar putea duce la încălcarea schemei de drenare. Prin urmare, când se va construi drumul de acces, se va include un canal de scurgere de mărimea potrivită pentru a asigura evacuarea apelor pluviale. După finalizarea lucrărilor de construcţie porţiunea atribuită drumului de acces va fi înierbată la loc. 

Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informeze vecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie. Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarea lucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conform Normelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.

Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţii temporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altor materiale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apă sau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie în timpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşi timp, nu trebuie să se risipească apa. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezei vehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul de siguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului de construcţie sau utilizarea ecranelor.

Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începe lucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizate sau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fi minimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţie şi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997. 

Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu un gard pentru a preîntâmpina accesul publicului şi se vor impune măsuri generale de securitate. Se presupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele din cauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şi coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fi îngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţie şi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prin urmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitatea Contractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarea lucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurile şi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologice ale şantierului, lucrările planificate nu vor cauza eroziunea.

Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrarea materialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialele de construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii. Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitate pe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentru eliminarea scurgerilor mici. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cu instrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.

Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.

Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc în schimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permise speciale.

Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestor prevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.

Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandări din partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce sunt provocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţie şi reducere a gălăgiei şi prafului.

Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă a materialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele de achiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.

Tabelul 4. Masurile de monitorizare

Anexa 1. Schiţa oficiului din Leova 

VEDERE DIN FATA

VEDERE DE SUS