22 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2017-18

Sezonul de iarnă 2017-18 în Republica Moldova a fost cald și cu precipitații. Începutul iernii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС) s-a semnalat pe o mare parte a teritoriului în fond pe 13 ianuarie, fiind cu 30 zile mai târziu ca de obicei.
Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -0,9..+1,8ºС, fiind cu 1,8-2,7ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 5 ani.

   

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -23ºС (ianuarie, SM Bravicea, februarie, Soroca), ceea ce în timpul iernii se semnalează în medie o dată în 3 ani. Maxima absolută a atins +15ºС (decembrie, SM Tiraspol, Ceadâr-Lunga).
Vreme anomal de caldă a fost în luna decembrie, când temperatura medie lunară a aerului  cu 3,5-4,5°C a depășit norma și se semnalează în medie o dată la 15-20 ani. Vreme foarte caldă s-a menținut și în prima decadă a lunii ianuarie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu  5,6-6,5ºС mai ridicată față de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-15 ani în toată perioada de observații, iar în ultimii  20 de ani – în medie o dată în 5 ani. 
 Vreme anomal de rece s-a semnalat în decada a treia a lunii februarie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 4,2-6,0°C mai scăzută față de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 7-10 ani
Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului a constituit pe teritoriu 95-190 mm (100-200% din normă).

   

Stratul de zăpadă pretutindeni s-a stabilit pe 18 ianuarie și s-a menţinut până la sfârșitul lunii, de asemenea acesta s-a semnalat în cea mai mare parte a lunii februarie. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice a atins 37 cm (ianuarie, SM Bravicea). 
Pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de depuneri de lapoviță cu diametrul de până la 35 mm (18 decembrie, SM Bravicea) și ninsori abundente cu cantitatea  de precipitaţii de până la 22-30 mm în decursul a 12 ore (17-18 ianuarie, SM Camenca, Râbnița, PH Hrușca, Camenca, Beloci). 
De asemenea s-au semnalat ceaţă, depuneri de chiciură şi polei, intensificări ale vântului de până la 20 m/s (ianuarie, SM Comrat, Ceadâr-Lunga), viscol, pe drumuri gheţuş.
Comparativ cu iarna anului 2016-17, acest sezon a fost cu 2ºC mai cald și cu precipitaţii mai multe (cu 50-100 mm). Sezon analog după regimul termic este 2014-15.
Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă a.2017-18 au fost în fond favorabile. 
Culturile de toamnă și plantaţiile multianuale în decursul aproape întregii perioade de iarnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. 
În decursul lunii decembrie  culturile de toamnă s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat în decada a treia a lunii decembrie s-a observat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă în orele diurne. Către sfârșitul lunii decembrie pe 70% din teritoriul cercetat culturile de toamnă s-au aflat în faza de înfrățire, pe restul teritoriului – frunza a treia.
În intervalul 10-12 şi 18-24 decembrie, aproape pe întreg teritoriul ţării s-a semnalat înveliş de zăpadă.  Grosimea acestuia către sfârşitul decadei a doua a lunii decembrie a constituit 1-15 cm, izolat în raioanele din sudul ţării în această perioadă stratul de zăpadă a lipsit.
Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) la culturile de toamnă în decursul lunii decembrie a scăzut până la -2..+1ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).
În majoritatea zilelor din luna decembrie solul a fost dezgheţat, doar la sfârşitul decadei a doua a lunii decembrie în unele raioane ale ţării adâncimea de îngheţ a solului a constituit 1-4 cm.
La începutul lunii ianuarie din cauza regimului termic ridicat la culturile de toamnă s-a semnalat vegetaţie slabă. În a doua şi a treia decadă a lunii ianuarie culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ.
Stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă aproape pretutindeni s-a stabilit pe 14 ianuarie şi s-a menţinut până la sfârşitul lunii ianuarie. Grosimea acestuia pe terenurile cu culturi de toamnă la sfârşitul decadei a doua a lunii ianuarie a constituit 15-30 cm, izolat – 2-10 cm. Spre sfârşitul lunii ianuarie, preponderent în raioanele din centrul ţării, grosimea stratului de zăpadă a constituit 6-15 cm, în restul teritoriului grosimea acestuia nu a depăşit 1-4 cm , izolat stratul de zăpadă s-a topit.
Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) la culturile de toamnă în decursul lunii ianuarie a scăzut până la -1..-4ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).
La începutul lunii ianuarie pe teritoriul ţării solul în fond a fost dezgheţat. În restul zilelor lunii ianuarie adâncimea de îngheţ a solului a variat în teritoriu între 1 şi 13 cm, izolat, preponderent în raioanele din nordul ţării, solul a îngheţat până la 15-20 cm. Spre sfârşitul lunii ianuarie stratul superior al solului izolat s-a dezgheţat până la adâncimea de 2-10 cm.
Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale pe parcursul lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.
În majoritatea zilelor din luna februarie pe terenurile cu culturi de toamnă  s-a semnalat strat de zăpadă. Grosimea acestuia a constituit în fond 1-15 cm, izolat – 17-22 cm.
În o mare parte a lunii februarie solul a fost dezgheţat, doar în unele zile adâncimea de îngheţ a solului a variat între 5 şi 17 cm. 
Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) la culturile de toamnă în decursul lunii februarie a scăzut până la 0..-5ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).
Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada iernatului, pe data de 31 ianuarie 2018 Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.
Rezultatele creşterii au demonstrat, că iernatul în decursul lunii decembrie şi ianuarie în fond a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în fond nu s-a depistat. Doar izolat pieirea acestora a constituit 1-3%, ce nu a depăşit norma naturală (10%).
Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale pieirea mugurilor florari în fond nu s-a depistat, doar izolat pieirea acestora a constituit 1-6%, ce nu a depăşit norma naturală (15%).
Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la viţa de vie în fond nu s-a depistat, izolat a constituit 1-10%, ce nu a depăşit norma naturală (20%).