16 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

15 Mai

15 mai – Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă 

Ziua Internațională a Climei este sărbătorită pe 15 mai în legătură cu proclamarea de către meteorologi a necesității de a proteja clima ca resursă pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) este o sursă de informaţii cu caracter autoritar în sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind problemele legate de vreme şi climă. Este necesar menționat faptul că observaţiile moderne privind temperatura globală au început în 1880, cele anterioare nu acopereau întreaga planetă. În prezent, analiza schimbării temperaturii globale se efectuează pe baza observaţiilor de la 6,3 mii de staţii meteorologice din întreaga lume, a instrumentelor de suprafaţă bazate pe măsurarea temperaturii suprafeţei mării, staţiilor de cercetare antarctice, precum și a datelor de satelit şi modelelor vremii a centrelor de prognozare.

În ultimii 27 de ani OMM publică anual o Declaraţie privind starea climei globale şi a fenomenelor meteorologice semnificative, care se produc în întreaga lume. Această informaţia a devenit şi mai importantă după intrarea în vigoare a Acordului de la Paris.

Conform unei analize sumare a principalelor seturi de date internaționale realizate de OMM, anul 2019 a fost al doilea an cel mai cald din istoria observațiilor, pe primul loc fiind anul 2016.

Temperaturile medii ale aerului pentru perioadele de cinci ani (2015-2019) și zece ani (2010-2019) au fost cele mai ridicate din întreaga perioadă de observații. Începând cu anii 1980, fiecare deceniu a fost mai cald decât precedentul. Se preconizează că această tendință va continua din cauza nivelului înalt de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Concentrația de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră din atmosferă a crescut până la un nou nivel record. Tempo-ul de creștere ale acestora în perioada 2015-2019 au fost cu 18% mai mare decât în ​​perioada anterioară de cinci ani. Spre deosebire de alte gaze radiativ-active, dioxidul de carbon nu e distrus de reacții chimice sau fotochimice, iar timpul său de rezidență în atmosferă și oceane este de ordinul mai multor sute de ani. Aceasta înseamnă că lumea este sortită schimbărilor climatice constante, indiferent de reducerea temporară a emisiilor, cum ar fi, de exemplu, în perioada actuală a pandemiei coronavirusului.

,,Temperatura medie anuală a crescut cu aproximativ 1,1°C în comparație cu perioada preindustrială, iar temperatura oceanului este la un nivel record. Conform nivelului actual al emisiilor de dioxid de carbon, până la sfârșitul secolului, temperatura va crește cu 3-5ºC” a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

Însă, temperaturile arată doar parțial ce se întâmplă. Ultimul an și deceniu a fost caracterizat prin retragerea ghețarilor, niveluri ridicate ale mării, creșterea temperaturilor și acidității oceanice și fenomene meteorologice extreme. Asocierea acestor fenomene a avut un impact grav asupra sănătății și bunăstării atât a oamenilor, cât și a mediului înconjurător.

În perioada 2015-2019 valurile de căldură care au afectat toate continentele, au devenit mai frecvente. În multe țări, acest lucru a dus la înregistrarea recordurilor noi ale temperaturii, incendii forestiere fără precedent în Europa, America de Nord, Australia, în pădurea tropicală din Amazon și în regiunile Arcticii.

,,Anul 2020 a început cu ceea ce s-a încheiat anul 2019 cu fenomene meteorologice și climatice cu consecințe semnificative. Din păcate, în anul 2020 și în deceniile următoare, ne așteptăm la un număr mare de fenomene meteorologice extreme cauzate de nivelurile înalte de gaze cu efect de seră care țin căldura în atmosferă”a menționat Petteri Taalas.

În Moldova, de asemenea, există o tendință de creștere a regimului de temperatură (Fig. 1). Față de începutul perioadei de observație, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 1,6ºС. Prin analogie cu temperatura globală a aerului, în Moldova ultimii cinci ani (anii 2015-2019) și ultimul deceniu (anii 2010-2019) de asemenea, au fost cei mai calzi din perioada de observație de 125 de ani.

°С

 

Fig. 1 Schimbarea temperaturii medii anuale a aerului. Chișinău (1887-2019)                   

                                 

Anul 2019 a fost cel mai cald din toată perioada de observații. Conform datelor SM Chişinău temperatura medie anuală a aerului a constituit +12,2ºС (cu 2,7°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 1 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 2) depășind maximul anterior cu 0,2ºС (anii 2007 și 2015).

°С

Fig. 2 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

 

În anul 2020, tendința de creștere a temperaturii aerului continuă. Sezonul de iarnă 2019-2020 a fost anomal de cald. Temperatura medie a aerului din acest sezon conform datelor  SM Chișinău a constituit +3,1ºС, fiind cu 5,2ºС mai ridicată față de normă și se semnalează pentru prima dată în cei 126 de ani de observație (Fig. 3). Cu toate acestea, toate iernile calde s-au grupat după anii 80 ai secolului trecut.

°С

Fig. 3 Şirul anilor cu temperaturi medii ridicate în sezonul de iarnă, SM Chişinău

 

În ultimele luni ale anului 2020 (ianuarie-aprilie) temperatura medie a aerului conform SM Chișinău a fost cu 4,5°C mai ridicată față de normă și se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observații. Totodată, cantitatea de precipitații în această perioadă, în cea mai mare parte a teritoriului nu a depășit 40-65 mm (35-50% din normă), ceea se semnalează în medie o dată în 10-20 de ani.

Regimul termic ridicat și deficitul de precipitații din perioada ianuarie-aprilie a acestui an, au provocat pagube sectorului agricol din țară.

Având în vedere faptele incontestabile ale schimbărilor climatice legate de creșterea nivelului de gaze cu efect de seră, OMM îndeamnă comunitățile ,,să demonstreze aceeași determinare și unitate precum în lupta cu coronavirusul. După cum a declarat secretarul general al OMM Petteri Taalas – ,,Noi trebuie să acționăm împreună pentru sănătatea și bunăstarea umanității, nu doar în săptămânile și lunile următoare, ci și în viitor, pentru viitoarele generații, îndeplinind cerințele Acordului de la Paris privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”.