19 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2018-2019

Sezonul de iarnă 2018-19 în Republica Moldova a fost cald și cu precipitații. Începutul iernii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС) s-a semnalat pe teritoriu  pe 17-22 noiembrie, fiind cu 10-20 zile mai devreme ca de obicei, iar sfârşitul acesteia – pe 28-29 ianuarie, fiind cu o lună mai devreme faţă de datele medii multianuale.
Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -1.3..+0,4ºС, fiind cu 1,3-2,0ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 3-5 ani.

   

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -17ºС (decembrie, SM Tiraspol, ianuarie, SM Bravicea). Maxima absolută a atins +17ºС (februarie, SM Bălți, Fălești, Cornești, Tiraspol, Ceadâr-Lunga).
Vreme foarte caldă a fost în luna februarie, când temperatura medie lunară a aerului cu 4-5°C a depășit norma și se semnalează în medie o dată la 5-8 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a doua, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 5-6ºС mai ridicată față de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată la 7-10 ani. Temperatura maximă a aerului pe 17 februarie a urcat până la +16ºС (SM Fălești, Bălțata, Tiraspol), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10 ani.
Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului a constituit pe teritoriu în fond 80-165 mm (80-160% din normă). Doar în unele raioane de sud au căzut 65-70 mm (70% din normă). Deosebit de multe precipitaţii au căzut în luna ianuarie, când suma lunară a acestora a constituit  în fond 50-85 mm (150-300% din norma lunară).

   

Stratul de zăpadă s-a menţinut pe teritoriu în cea mai mare parte a lunii decembrie și în luna ianuarie, de asemenea în unele zile a lunii februarie. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 40 cm (ianuarie, SM Râbnița). 
Pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea de precipitaţii de până la 20-35 mm în decursul de 12 ore (11 ianuarie, SM Codrii, Chișinău, PH Chișinău, r. Bîc, Leușeni). 
De asemenea s-au semnalat ceaţă, depuneri de chiciură şi polei, viscol, intensificări ale vântului de până la 24 m/s (decembrie, SM Leova), pe drumuri gheţuş.
Comparativ cu iarna anului 2017-18, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 0,5ºC mai ridicată și izolat precipitaţii au căzut mai puține (cu 20-40 mm). Sezon analog după regimul termic este 2014-15.
Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2018-19 au fost în fond favorabile. 
Culturile de toamnă și plantaţiile multianuale în decursul aproape întregii perioada de iarnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. 
În decursul lunilor decembrie și ianuarie culturile de toamnă și plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ. 
Stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă s-a semnalat în cea mai mare parte a lunii decembrie și s-a menținut preponderent în nordul și centrul țării până pe 24-27 decembrie. Grosimea lui maximă pe terenurile cu culturi de toamnă a atins 14 cm (stația meteorologică Briceni). 
În cea mai mare parte a lunii ianuarie grosimea stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă a constituit 8-22 cm, izolat – 1-5 cm. Către sfârșitul lunii în raioanele din sudul țării stratul de zăpadă s-a topit.
Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut până la 0..-5ºC, în luna ianuarie – până la -1..-4ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).
În majoritatea zilelor din lunile decembrie și ianuarie adâncimea de îngheț a solului în teritoriu a constituit în fond 1-13 cm, doar la începutul lunii ianuarie solul izolat a înghețat până la 15-20 cm. 
Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în cea mai mare parte a lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat s-a semnalat reluarea vegetației culturilor de toamnă la sfârșitul decadei a doua a lunii februarie, fiind cu o lună mai devreme fața de termenii obișnuiți. Pe cea mai mare parte a teritoriului țării culturile de toamnă s-au aflat în faza de răsărire și frunza a treia, izolat – înfrățirea.
În raioanele extreme din sudul țării, în ultimele zile ale lunii februarie, s-a semnalat umflarea mugurilor la soiurile timpurii de cais.
În majoritatea zilelor a lunii februarie solul a fost dezghețat, doar în unele zile adâncimea de îngheț a variat de la 1 până la 6 cm.
Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii a scăzut până la 0..-3ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).
Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomicole și viței de vie în perioada iernatului, pe 12 februarie Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creșterea și analiza lor.
Rezultatele creșterii au demonstrat, că iernatul a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în fond nu s-a depistat. Doar izolat pieirea lor a constituit 1-4%, ce nu a depășit norma naturală (10%).
Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale pieirea mugurilor florari în fond nu s-a înregistrat, doar izolat pieirea lor a constitui 1-6%, ce nu a depășit norma naturală (15%).
Rezultatele creșterii lăstarilor viței de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la vița de vie în fond nu s-a depistat, izolat a constituit 1-8%, fiind sub norma naturală (20%).