10 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2022

În Republica Moldova anul 2022 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu deficitul semnificativ de precipitaţii în perioada primăvara-vara.

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +10,2..+12,6ºС, depăşind norma cu 1,8-2,6ºС şi se semnalează în medie o dată în 15-25 ani din toată perioada de observații, iar în ultimii 20 de ani – în medie o dată în 3-5 ani.

Conform datelor stației meteorologice Chişinău (perioada de observaţii: 128 ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,7ºС (cu 2,2°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 4 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 1). De menționat, că cele mai ridicate temperaturi medii anuale ale aerului s-au grupat în fond doar în ultimii 20 de ani.

Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul anului 2022 a constituit pe teritoriu -13,6ºС (ianuarie), maxima absolută a atins +37,0ºС (iulie).
Sezonul de iarnă 2021-22 a fost cald. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu +0,3..+2,5ºС, fiind cu 3,0-3,9ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani (fig. 2).

Temperatura maximă a aerului pe 5 ianuarie a urcat în teritoriu până la +17,4ºС (SM Tiraspol), ceea ce în lunа ianuarie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Vreme foarte caldă s-a menținut în luna februarie. Temperatura medie lunară a aerului a constituit +2,5..+4,5ºС, сeea ce cu 4,5-6,5ºС a depășit norma și se semnalează în medie o dată în 10-15 ani (fig. 1). Temperatura maximă a aerului pe 17 februarie a urcat în teritoriu până la +18ºС (SM Dubăsari, Tiraspol), ceea ce în această decadă se semnalează pe teritoriu în medie o dată în 30 ani.

Primăvara a fost neomogenă după regimul termic. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit +9,0..+10,8ºС, fiind pe cea mai mare parte a teritoriului cu 0,5-1,0°С mai ridicată faţă de normă, izolat – în limitele normale.

Vreme caldă s-a semnalat în decada a treia a lunii martie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 3-5ºС mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 7-10 ani. Temperatura maximă a aerului pe 29 martie a urcat până la +25ºС (SM Tiraspol), ceea ce în această lună se semnalează în medie o dată în 15-20 ani.

Vara a fost caniculară. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu +21,1..+23,7ºС, fiind cu 2,0-3,2ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani din toată perioada de observații, iar în ultimii 20 de ani – în medie o dată în 3-5 ani.

Vreme anomal de caldă a fost în decada a treia a lunii august, când temperatura medie decadică a aerului a depășit norma cu 5-6ºС și se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximă a aerului pe 29 august a urcat în teritoriu până la +36ºС (SM Bălțata, Tiraspol, Ceadâr-Lunga), ceea ce în această decadă se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Toamna a fost caldă. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +9,6..+12,8ºС, ceea ce e cu 1,0-2,2ºС mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 3-8 ani.

Cantitatea anuală de precipitaţii pe 70% din teritoriu a constituit 260-400 mm (55-75% din normă). În restul teritoriului au căzut 410-480 mm(80-90% din norma).

Potrivit regiunilor țării cantitatea de precipitații a fost repartizată astfel:

  • nord – 330-480 mm (60-85% din norma);
  • centru – 305-470 mm (60-90% din norma);
  • sud – 260-400 mm (55-75% din norma).

În o mare parte a anului pe teritoriul republicii s-au semnalat deficit semnificativ de precipitaţii:

  1. în luna februarie cantitatea acestora nu a depășit 1-15 mm (5-40% din norma lunară);
  2. în luna martie au căzut în fond 5-16 mm (15-55% din norma lunară), doar izolat – 20-30 mm (70-95% din norma lunară);
  3. în luna mai suma acestora a constituit în fond 7-25 mm (10-50% din norma lunară), doar izolat – 30-40 mm (65-80% din norma lunară);
  4. în luna iunie cantitatea acestora nu a depășit 3-30 mm (15-40% din norma lunară);
  5. în luna iulie pe 65% din teritoriu au căzut 15-40 mm (20-60% din norma lunară), în restul teritoriului cantitatea acestora nu a depășit 1-10 mm (2-15% din norma lunară).

Cantitatea de precipitaţii pentru perioada mai-iulie a constituit în fond 30-90 mm (15-45% din norma), ceea ce pe o mare parte a teritoriului se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii, izolat – o dată în 20-30 ani. Deficit de precipitații similar a fost observat în 2007 și 2012.

În unele zile pe parcursul sezonului (6, 8 și 27 iulie, 9, 16 și 30 august) izolat pe teritoriul țării s-au semnalat fenomene meteorologice extreme sub formă de ploi torenţiale și grindină, care au cauzat vătămarea culturilor agricole şi deteriorarea obiectelor economiei naţionale. Astfel, conform datelor posturilor meteorologice automate, instalate în mun. Chișinău, în sectorul Rîșcani pe 9 august în decursul o oră a căzut 80 mm (160% din norma lunară), pe 30 august în sectoarele Rîșcani și Buiucani în decursul o oră a căzut 52 mm de precipitații (105% din norma lunară).

Condiţiile agrometeorologice în cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2022 au fost în general nefavorabile pentru formarea recoltei la culturile agricole principale, din cauza regimului termic ridicat și deficitului de precipitații.

La începutul perioadei de vegetaţie, deficit de precipitații a contribuit la scăderea a rezervelor de umezeală productivă în sol, ceea ce a complicat pregătirea solului și efectuarea semănatului culturilor de primăvară, totodată a înrăutățit starea culturilor de iarnă.

Deficitul semnificativ de precipitații și regimul termic ridicat s-a semnalat în perioada mai-iulie, ceea ce a contribuit dezvoltării secetei atmosferice și pedologice. Acestea au creat condiţii nefavorabile pentru creșterea și formarea roadei la culturile agricole. Coeficientul hidrotermic (care caracterizează nivelul de umezire a teritoriului), în medie pe teritoriul republicii, în perioada mai-iulie 2022 a constituit 0,3-0,4, ceea ce corespunde secetei foarte puternice.

Ploile căzute pe parcursul lunilor august-septembrie, izolat puternice, au completat rezervele de umezeală productivă în sol și au îmbunătățit condițiile pentru pregătirea solului către semănatul culturilor de toamnă.

Perioada de vegetație (perioada cu temperaturi medii zilnice ale aerului de +5ºС și mai ridicate) în acest an a început pe 21-22 martie. Încetarea vegetației s-a semnalat pe 16-20 noiembrie.

Durata sezonului de vegetație s-a egalat cu 240-245 de zile, fiind în fond în limitele normei,în raioanele de nord – cu 20 de zile mai lungă ca de obicei.

Suma anuală a temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 3305-3875ºС, fiind cu 470-645ºС mai ridicată decât datele medii multianuale.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2465-3080ºС de căldură efectivă, fiind cu 430-580ºC mai ridicată decât datele medii multianuale.

Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație, pe 60% din teritoriu a constituit 290-375 mm (75-100% din normă), pe restul teritoriului – 205-285 mm (55-70% din normă).

Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație după regiunile:
– în nordul țării – în fond 300-375mm (75-90% din normă), izolat – 235-285 mm (55-70% din normă);
– în centrul țării – în fond 325-375 mm (75-100% din normă) izolat – 230-285 mm (60-70% din normă);
– în sudul țării – în fond 205-260 mm (55-70% din normă), izolat– 290-300 mm (75-90% din normă).

Comparativ cu anul 2021, temperatura medie anuală a aerului a fost cu 1,0-1,5ºС mai ridicată şi cantitatea de precipitații au căzut mult mai puţine (cu 100-400 mm). An analog după regimul termic mediu este 2015.

Cantitatea lunară și anuală de precipitații (mm) în anul 2022

Stația, postul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

Briceni

22

11

4

19

12

33

53

58

76

10

69

32

399

Soroca

15

5

6

51

7

71

6

65

104

13

88

28

459

Bălți

11

10

11

47

22

21

20

41

63

8

77

18

349

Fălești

13

12

8

54

18

8

39

68

98

18

72

26

434

Bravicea

11

10

13

78

15

47

4

60

65

11

88

17

419

Cornești

16

13

18

77

26

24

12

55

67

12

81

29

430

Bălțata

10

5

16

89

17

10

10

41

56

14

66

21

355

Chișinău

12

6

16

72

21

7

83

82

35

12

69

28

443

Leova

8

6

5

85

32

3

27

44

31

7

61

20

329

Ştefan-Vodă

18

6

30

28

40

18

46

75

52

9

41

33

396

Comrat

10

1

9

60

32

7

18

104

52

7

43

24

367

Ceadâr-Lunga

8

0

7

45

31

8

34

33

29

6

29

28

258

Cahul

6

3

7

79

28

29

14

69

53

7

38

19

352

 

Ocnița

21

8

9

26

16

26

23

28

67

12

71

40

347

Dondușeni

16

8

7

37

13

67

24

89

103

9

70

37

480

Edineţ

18

8

5

39

9

48

37

58

70

11

74

35

412

Costești

(r-nul Râșcani)

10

6

5

60

8

16

38

119

47

9

70

27

415

Drochia

21

9

8

49

10

17

19

52

74

10

82

36

387

Florești

16

5

6

66

14

16

5

90

81

10

78

20

407

Șoldănești

9

3

10

60

12

19

1

40

62

7

124

28

375

Glodeni

18

11

12

50

17

31

31

93

71

12

78

27

451

Sângerei

12

7

10

64

17

6

11

43

78

13

81

22

364

Telenești

9

4

12

63

22

7

6

41

46

14

84

20

328

Strășeni

11

9

12

106

18

5

8

79

58

21

99

31

457

Nisporeni

18

14

9

80

37

24

31

31

61

20

75

21

421

Anenii Noi

9

3

1

53

21

17

20

27

49

9

63

23

305

Căușeni

9

3

13

43

31

7

30

78

73

5

54

33

379

Basarabeasca

9

0

5

42

34

22

44

56

30

6

36

32

316

Vulcănești

6

3

8

31

37

44

63

49

45

4

49

20

359