4° C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Situația curentă

Caracteristica hidrologică a lunii  noiembrie  pentru teritoriul

Republicii Moldova

            Luna noiembrie se caracterizează prin menținerea etiajului de toamna în rîurile Republicii Moldova. Etiajul de toamna  este  condiționat de cantitatea  precipitațiilor  scăzute în munții  Carpații din Ukraina  cît și pe teritoriul  țării.

 

            În luna noiembrie se observă apariţia primelor formațiuni de gheață: gheață la mal si gheață plutitoare, pe rîurile mici ale republicii – în prima decadă, pe răurile Nistru şi Prut – în decada a doua a lunii.

Gheață la mal sunt fășii de gheață, lipite de malul rîului. Paralel cu gheața la mal, se formează năboi.

Năboi este formațiune de gheață buretoasă care plutește sub formă de îngrămădiri nelegate intre ele, care la cel mai mic obstacol se desfac. Năboiul este format din placuțe de gheață, bucăți de gheață spongioasă și uneori zapadă.

Zapadă în apă este o formațiune asemănătoare năboiului datorită zăpezii căzute din ninsoare pe suprafața apei liberă de gheață. Această formațiune are aspect de vată sau de lînă.    

Ace de gheață sunt formațiuni de gheață sub formă de ace, niște cristale transparente de gheață care plutesc la suprafața apei. Acele de gheață se formează în stratul superior al curentului de apă. Înainte de înghețul complet al rîului se formează zaiul.

            Anii cu scurgere mare (peste 150 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric Hruşca (anii 1968 - 2016) – 1974, 1980, 1981, 1992, 1998.

Anii cu scurgere mare (peste 140 % din valorile medii multianuale):

- r.Prut – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) – 1991, 1992, 1995, 1998.

Anii cu scurgere mică (sub 60 % din valorile medii multianuale):

- r.Nistru – postul hidrometric Hruşca (anii 1968 - 2016) – 1969, 1973, 1977, 1983,1984, 1986, 1987, 2003.

- r.Prut  – postul hidrometric Şirăuţi (anii 1990 - 2016) – 1993 1994, 2000, 2005, 2006, 2011, 2012, 2013 (54.4%).

Debitile   pentru  aceasta   luna   constitue:

            În r.Nistru (postul hidrometric Hruşca),

medii lunare constituie 251 m3/s;

maximul absolut constituie 1190 m3/s (07.11.1974);

minimul absolut – 70.0 m3/s (02.11.1986).

Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare

Dnestrovsk (a.1982) constituie 882 m3/s (06.11.1992);

            minimul absolut70.0 m3/s (02.11.1986).          

Debitele medii lunare de apă variază între 103 m3/s (a.1984) şi 694 m3/s (a.1974).

  În r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi),

medii lunare constituie 46.4 m3/s;

maximul absolut – 468 m3/s (19.11.1995);

minimul absolut – 11.2 m3/s (30.11.1993).

 Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 17.6 m3/s  (a. 2011) pînă la 96.8 m3/s (a.1998).

Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

Caracterizarea scurgerii  unor rîuri mici din Republica Moldova:

r.Răut – or.Bălţi,                norma – 1.29 m3/s,

                  maximul absolut –  15.3 m3/s (03.11.1974), 

                  minimul absolut -  0,11 m3/s (04.11.1983).

 r.Răut – s.Jeloboc,            norma – 6.62 m3/s,

                  maximul absolut –  92.0 m3/s (30.11.81,

                  minimul absolut  -   0.18 m3/s (29.10.1959).

 r.Bîc – or.Chişinău,        norma – 0.51 m3/s,

                maximul absolut – 7.40 m3/s (26.11.1972), 

                minimul absolut – 0.018 m3/s(29-30.11.2009).

 r.Botna – or.Căuşeni,     norma – 0.64 m3/s,

                maximul absolut – 9.65 m3/s (27.11.1972),

                minimul absolut - 0,00 m3/s (a.1950-54, 1959, 1961).

 

 

Buletin Hidrologic

pentru luna octombrie 2017

 

Regimul hidrologic al lunii septembrie s-a caracterizat astfel:

Scurgerea apei în râuri

       În râul Nistru a constituit pe:

   multianuale.

 

În râul Prut a constituit pe:

   50-60% din valorile medii multianuale.

 

În râul Răut scurgerea a fost mai joasă de normă  şi a constituit 15-25% din valorile medii multianuale.

 

În râurile mici din țară scurgerea a constituit 20-40% din valorile medii     multianuale.

 

În râul Bîc scurgerea a fost mai joasă de normă  și a constituit 39.2% din valorile medii multianuale, fapt explicat prin debitul mic de apă deversat din lacul de acumulare Ghidighici.

În luna octombrie anul 2016 scurgerea râului Bîc a constituit 20% din valorile medii multianuale.

 

Fenomene hidrologice periculoase pe parcursul lunii octombrie nu s-au înregistrat.