23 °C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii mai pe teritoriul Republicii Moldova

În luna mai are loc creşterea în continuare a temperaturii aerului, valorile ei medii constituie în teritoriu între +15ºC la nord şi +16ºC la sud. Cea mai rece pentru toată perioada de măsurători instrumentale în o mare parte a teritoriului republicii a fost luna mai din anul 1980, cînd temperatura medie lunară a aerului a constituit între +11,4ºC (Briceni) şi +13,4ºC (Bălţata). Cea mai caldă a fost luna mai din anul 2003, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +19,8ºC (Briceni) și +21,1ºC (Dubăsari).
Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritoriul republicii în perioada 8-20 mai. 
Valorile temperaturii medii zilnice a aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +3..+5ºC (1965, 1995) şi +26..+28ºC (1996, 2007). Minima absolută al temperaturii aerului în luna mai pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -3,8ºC (Briceni, 5 mai 1947), iar maxima absolută a atins +37,0ºC (Cahul, 17 mai 1969; Ştefan Vodă 20 mai 1996). 
Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+25°C constituie în medie pe teritoriu 6-11 zile, iar cel mai mare – 26 de zile (Leova, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+30°C constituie în medie 1 zi, iar cel mai mare – 16 de zile (Dubăsari, 2003). Numarul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+35°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 3 zile (Rîbnița, Bălțata,  Dubăsari și Tiraspol, 2007).
    Îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul republicii în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22-30 aprilie. Însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai. Cea mai tîrzie data de dispariţie a îngheţurilor în aer pentru raioanele de nord şi centrale ale republicii este 24 mai (Rîbniţa, 1980 – -0,4ºC), ceea ce în decada a treia a lunii mai sunt posibile izolat în medie o dată în 30 ani. Cea mai tîrzie data a îngheţurilor în aer pentru raioane de sud – 2 mai (Ceadîr-Lunga, 1988 – -2,1ºC). La înălţimea de 2 cm de la sol îngheţurile sunt posibile pînă la 27 mai ( Briceni, 1977 – -2ºC; a.1987 – -1ºC; a.2001 – -1ºC ), la suprafaţa solului – pînă la 1 iunie ( Briceni, 1955 – -0,4ºC). 
Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor în luna mai pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este de 8-12. Potrivit datelor observaţiilor multianuale cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins valoarea de 231 mm (Leova, 1991), iar cea mai mare cantitate zilnică – 103 mm (Soroca, 1933). 
Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii pînă la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar (nu mai des de o dată în 65 ani).
În luna mai sînt posibile ceţuri (în medie 1-2 zile), descărcări electrice (4-7 zile) şi grindină (1-5 zile).
Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă îngheţurile. În această lună creşte probabilitatea averselor puternice de ploaie şi grindinei măşcate – în medie o dată în 2 ani. Ploile puternice sînt posibile în medie o dată în 3 ani, iar ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani. Intensificarea vitezei vîntului de peste 25 m/s poate fi semnalată în medie o dată în 5 ani. Este posibilă formarea vîrtejurilor. Astfel, la 25 mai 1984 în s. Mîndra, r-nul Călăraşi s-a înregistrat un vîrtej cu o putere devastatoare.
Luna mai se caracterizează prin începutul creşterii şi dezvoltării active a culturilor termofile.
În medie către 3 mai, în jumătatea de nord a țării, are loc răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, către 18 mai se semnalează apariţia celei de-a treia frunze adevărate.
În ultima pentadă a lunii aprilie – începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui.
Înfrăţirea în masă a orzului şi ovăsului de primăvară se observă în medie în perioada 7-12 mai.
Răsărirea în masă a porumbului are loc în intervalul 13-17 mai, a cartofului – 12-22 mai.
La începutul lunii mai se observă înflorirea prăsadului şi a mărului.
Termenele optime de sădire în sol a răsadului legumicol în raioanele de sud şi centrale este în jurul datei de 5 mai, în cele de nord – în jurul datei de 15 mai.
La grîul de toamnă în perioada 24 mai – 2 iunie se semnalează înspicarea în masă. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu grîu de toamnă în faza înspicării constituie în fond 85-115 mm, în unele raioane centrale şi de sud – 65-75 mm.
Cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai în prezintă îngheţurile intensive. Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – pînă la 15%.
În perioada de primăvară la viţa de vie mugurii puţin umflaţi sunt vătămaţi la temperatura de -3..-4ºС. Un pericol deosebit pentru viţa de vie îl prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor (25 apilie - 2 mai).
Probabilitatea vătămării plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenele de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclă de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele din nordul țării. Culturile cerealiere de primăvară în faza de răsărire sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii aerului pînă la -7..-9ºС.
De asemenea, îngheţurile tardive de primăvară în luna mai sunt deosebit de periculoase pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Culturile tehnice şi legumicole – tutunul, cartoful, roșiile, ardeiul, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea pînă la -1ºС provoacă pieirea lor.
Din factorii climatici nefavorabili pentru culturile agricole în luna mai fac parte secetele şi suhoveiurile. În luna mai suhoveiurile cu diferită intensitate se semnalează în medie în decursul a 3-7 zile. Seceta de primăvară se observă în aprilie – mai. Frecvenţa ei este mică – în medie o dată în 7 ani.