4° C Chișinău
  • Baltata
  • Balti
  • Bravicea
  • Briceni
  • Cahul
  • Camenca
  • Ceadir-Lunga
  • Chișinău
  • Codrii
  • Comrat
  • Cornesti
  • Dubasari
  • Falesti
  • Leova
  • Ribnita
  • Soroca
  • Stefan-Voda
  • Tiraspol

Climatologie

Caracterizarea climei din Republica Moldova

Clima Republici Moldova este moderat continentală - iarnă scurtă şi blândă şi cu puţină zăpadă, vară caldă de lungă durată şi cu cantităţi neînsemnate de precipitaţii, care cad în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploaie de scurtă durată. Concomitent cu părțile pozitive a climei – perioada caldă de lungă durată a anului, iarna blândă, abundența solară şi de căldură – sunt şi momente negative: timp secetos şi variabilitate mare a vremii.
Rezervele de energie solară, exprimate prin dimensiunea bilanțului de radiație, constituie în medie pe an aproximativ 2100 MJ/m2 .
Durata de strălucire a soarelui pe teritoriul republicii variază în medie pe an de la 1950 ore la nord până la 2210 ore la sud, ceea ce constituie 50-55% față  de durata posibilă. 
Temperatura medie anuală a aerului variază pe teritoriul țării de la 8 până la 10°C. Însă valoarea acesteia oscilează în unii ani de la 6,3°C (1980, SM Briceni) până la 12,3°C (2007, SM Cahul). Pe parcursul întregii perioade de observaţii instrumentale pe teritoriul țării cea mai joasă temperatură a aerului s-a semnalat pe 20 ianuarie 1963 – -35,5ºC la SM Brătușeni (raionul Edineț), cea mai ridicată a constituit +42,4ºC (pe 7 august 2012, la  SM Fălești). Minima absolută la suprafața solului a constituit -42ºC (20 ianuarie 1963, la SM Soroca, Glodeni) iar maxima absolută a atins 74ºC (19 iulie 2007, SM Leova).
Cele mai timpurii îngheţuri în aer s-au semnalat pe 17 septembrie 1952 (SM Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova), la suprafaţa solului – pe 8 septembrie 1953 (Camenca, Rîbniţa, Bravicea, Corneşti, Comrat). Datele medii de apariție a înghețurilor de toamnă în aer variază pe teritoriu de la 12 până la 26 octombrie, la suprafața solului – de la 1 până la 15 octombrie. Datele ultimului îngheț la fel sunt supuse unei variabilități mari în timp. În medie înghețurile din aer încetează pe 5-21 aprilie, la suprafața solului – de la 22 aprilie până la 6 mai. Însă cele mai târzii înghețuri sunt posibile pe teritoriu în aer până la 24 mai (1980, SM Râbnița), la suprafața solului – până la 1 iunie (1955, SM Briceni).
Regimul de vânt se caracterizează prin predominarea direcției vântului din nord-vest pe cea mai mare parte a teritoriului țării, iar în raioanele de sud cu direcția din nord (până la 30 de cazuri pe an). Viteza vântului în mare măsură depinde de protecția localității. Viteza medie anuală a vântului variază pe teritoriu de la 2 până la 4 m/s. Viteza maximă a vântului în timpul rafalelor în unii ani a atins 44 m/s (8 iulie 2000, SM Codrii). 
Teritoriul republicii se atribuie zonei cu umezeală insuficientă. Cantitatea anuală de precipitații descrește din direcția  nord-vest spre sud-est de la 610 până la 460 mm.  Însă, în ani diverși cantitatea acestora oscilează în limite mari: de la 190 mm (2003, PH Lopatnic) până la 1140 mm (1996, PH Cajba).
Sumele medii lunare de precipitații pe durata anului variază de la 20 mm (martie) până la 90 mm (iunie) și acestea la fel sunt predispuse unei mari variabilități. Cea mai mare cantitate diurnă de precipitații a căzut pe 8 iulie 1948 în regiunea SM Chișinău – 218 mm, sau 40% din norma anuală.
În medie precipitațiile sub formă de zăpadă încep să cadă pe teritoriu  pe 5-21 noiembrie, însă în  ani diverși acestea pot cădea și la sfârșitul lunii septembrie (27 septembrie 1977, SM Briceni). Data medie de încetare a precipitațiilor solide variază pe teritoriu de la 15 martie până la 10 aprilie, cea mai târzie dată  fiind – 20 mai (1952, SM Briceni).
Stratul de zăpadă în medie se formează pe teritoriu în perioada cuprinsă între 18 noiembrie până pe 5 decembrie și se menține până la 12-28 martie. Data cea mai timpurie a apariției stratului de zăpadă este 16 octombrie (1976, SM Camenca, Râbnița), data cea mai târzie de dispariție a acestuia este 27 aprilie ( 1972, SM Briceni). În legătură cu moinele frecvente grosimea stratului de zăpadă este mică. Media din maximele decadice a grosimii stratului de zăpadă de pe platformele meteorologice constituie 8-19 cm, maxima - 32-89 cm (în 1973, la SM Briceni). Grosimiea maximă a stratului de zăpadă pentru întreaga perioadă de observații s-a înregistrat în raionul  SM Briceni - 97 cm (10 martie 1973).
    Din fenomene meteorologice stihinice cel mai des (aproape anual) se observă averse de ploi abundente (≥30 mm pentru ≤1 oră și ≥50 mm pentru ≤12 ore), vânt cu viteza ≥ 26 m/s și grindină. În medie o dată la 2 ani se semnalează ploi de lungă durată (≥120 mm pentru ≤3 zile), ninsori abundente (≥20 mm pentru ≤12 ore), cât și depunere de polei cu diametrul de ≥20 mm. Viscolele puternice (cu continuitatea de ≥24 ore) și tornado sunt posibile în medie o dată la 5 ani. Ger puternic (de -25°C și mai jos) în raioanele de nord și centru a țării se semnalează în medie o dată la 5-10 ani,  iar în cele din sud – o dată la 15-60 ani. Temperatura maximă a aerului  de 40°C și mai sus poate fi o dată la 20 de ani.