Resursele acvatice şi dezvoltare

(de Ziua Internaţională a Apelor 22 martie)

        Anual  la 22 martie se remarcă Ziua Internaţională a Apelor. Recunoaşterea rolului deosebit al apei pentru existenţa şi menţinerea vieţi pe planeta Tera, a servit  cauza şi imboldul, ce a determinat Asamblea Generală a ONU, ca în rezoluţia sa, să iniţieze sărbătorirea acestei zile din anul 1992.

         Ziua Internaţională a Apelor are menirea de a atrage atenţia cât mai multor organizaţii de rang diferit, chiar şi a celor superioare, privind problema dificitului resurselor acvatice. Anume din acest motiv, an de an, se schimbă tematica acestei sărbători, iar corespunzător se succed şi organizaţiile din sistemul ONU, ce coordonează activităţile referitoare la sărbătorirea acestui eveniment.

         Apa este un element de bază pentru dezvoltarea economică şi socială, folosită la producerea energiei electrice, susţinerea agriculturii, asigurarea industriei şi a serviciilor comunale. Ea prezintă în sine valoare economică, de acea fiecare unitate de apă trebue folosită eficient şi raţional. Această valoare economică se cuvine apreciată just la repartizarea resurselor acvatice între concurenţii consumatori, fără a leza drepturile majorităţii cetăţenilor.

          R.Moldova este traversată de apele a două mari fluvii— la N-E de r.Nistru şi  la S-W de r.Prut. Primul marchează parţial frontiera cu Ucraina, al doilea—cu România. Teritoriul R.Moldova este situat în limitele a patru bazine de scurgere. Cel mai mare este bazinul fluviului Nistru acoperind 67% din suprafaţă în partea de nord, centrală şi de est a ţării. Al doilea ca mărime este bazinul r.Prut, care acoperă circa a patra parte din suprafaţă. Celelalte două bazine hidrografice aparţin afluenţilor ce se varsă în Dunăre sau direct în Marea Neagră.  Reţiaua hidrografică a republicii în majoritatea sa este formată din râuri mici şi cursuri de apă, care vara unele seacă, iarna—îngheaţă,iar în totalitatea lor alimentează şi menţin debitul rîurilor mai mari.

         Resursele acvatice mai includ peste 2500 iazuri şi rezervoare de apă. Predomină iazurile cu o suprafaţă mai mare de 10 ha, ce alcătuesc 85% din numărul total al lacurilor de acumulare. Cele mai mari rezervoare de apă sunt: Costeşti-Stânca, Dubăsari, Ghidighici.

         Statistica arată, că cel mai mare pericol pentru viaţă sau de a provoca leziuni corporale în timpul calamităţilor naturale revine inundaţiilor. În afara celor menţionate, aşa fenomene distrug rezervele alimentare, poluează apa potabilă, secetele aspre provoacă efecte social-economice analogice.

         Fără informaţii despre probabilitatea, amplituda, fregvenţa inundaţiilor şi prognozarea lor, oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, nu este posibilă planificarea calificată şi proectarea sectoarelor urbane şi rurale, a schemelor de asigurare cu apă şi epurarea apelor evacuate. Informaţiile oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat în acest aspect permit de a reduce la minimum pericolele directe şi indirecte ce ameninţă populaţia cu inundaţii.