Secţia Prognoze Hidrologice

Elaborează pentru organele administraţiei publice centrale şi locale, ramurile economiei naţionale, populaţie următoarele prognoze:

• Buletin hidrologic;

• Prognoze de lungă durată privind:

   a). volumul şi termenele începutului apelor mari de primăvară;

   b). hidrografele viiturilor pluviale.

• Prognoze de scurtă durată şi avertizări privind:

a). nivelurile zilnice şi debitele de apă în rîurile Nistru şi  Prut;

b). nivelurile maxime şi debitele de apă la trecerea apelor mari de primăvară şi viiturilor  pluviale;

c). volumul viiturilor pluviale;

d). data apariţiei gheţii plutitoare şi a podului de gheaţă;

e). data spargerii gheţii pe rîuri.

• Consultaţii despre posibila creştere a nivelului apei în rîurile mici pe baza precipitaţiilor prognozate.

Cuvîntul ”prognoza” este constituit din două cuvinte greceşti: ”pro” – inainte şi ”gnozis” – cunoaştere, adică cunoaşterea anticipată.

Prognoza hidrologică reprezintă prin sine un calcul anticipat privind elementul care ne interesează al regimului hidrologic în condiţii fizico-geografice concrete, bazată pe cunoaşterea legităţiilor, proceselor naturale, care determină acest fenomen. La baza prognozei hidrologice trebuie să fie precizie, claritate şi oportunitate.  

Fiecare prognoză hidrologică are atît o mărime cantitativă a fenomenului hidrologic, cît şi anticipare, prin care se înţelege intervalul de timp de la momentul întocmirii prognozei pînă la data  apariţiei sau sfîrşitul fenomenului prezis.

Există prognoze hidrologice de scurtă durată şi de lungă durată. Prognozele de scurtă durată pentru rîurile Republicii Moldovei au o anticipare de 10 zile (acesta este timpul de propagare a undei de viitură între punctul amonte şi cel aval, de observaţii), iar prognozele cu o anticipare mai mare se referă la categoria celor de lungă durată. În dependenţă de fenomenele prezise toate prognozele hidrologice se împart în prognoze ale  elementelor regimului apei şi elementelor regimului de îngeţ.  Toate prognozele hidrologice în conformitate cu scopul destinat se împart în prognoze de  folosinţă generală şi specifice pentru diferite ramuri ale economiei naţionale (ele ţin cont de specificul cerinţelor a aşa ramuri ale economiei naţionale precum, hidroenergetica, navigaţia, irigaţia).

Prognozele hidrologice sînt necesare pentru planificarea activităţiilor economice sau luarea măsurilor în combaterea fenomenelor periculoase.

Informaţia hidrologică se împarte în:

• sistematică, care se difuzează conform unui plan, întocmit din timp, al lucrului operativ al serviciului prognozelor hidrologice;

• epizodică, adică difuzarea diferitor informaţii la cereri aparte şi unice sau în decursul unei perioade scurte;

• urgentă, legată de avertizarea şi evoluţia fenomenelor periculoase pe rîuri (inundaţii, producerea zăpoarelor, scăderea bruscă a debitelor de apă în rîuri etc.).

Formele aducerii informaţiei hidrologice către consumator sînt următoarele:

1)      Buletinul hidrologic – se elaborează la trecerea viiturilor, apelor mari de primăvară, scimbarea bruscă a regimului de apă sau a celui de îngheţ al rîurilor;

2)      Formele speciale de difuzare a prognozelor (informaţia despre termenele de începere şi volumul viiturii de primăvară);

3)      Avertizări urgente despre apariţia pericolului asupra obiectelor economice şi a localităţiilor, transmise prin telefon, telegraf şi cu ajutorul mass media;

4)      Consultaţii despre caracteristicile prevăzute ale regimului obiectelor de apă (se aduc la cunoştinţa consumatorului deasemenea ca şi avertizările urgente).