Date utilizate în procesul de elaborare a prognozelor

         Pentru elaborarea prognozelor vremii, meteorologii analizează un volum enorm de informaţii, care includ:

• date despre elementele vremii (temperatura aerului şi a solului, umiditatea aerului, direcţia şi viteza vîntului, presiunea atmosferică şi tendinţa barică, informaţia despre gradul şi tipul nebulozităţii, precipitaţii şi fenomene atmosferice) observate la staţiile meteorologice terestre, localizate pe teritoriul Europei şi a Siberiei de Vest, dar şi de la staţiile de observaţii de pe navele maritime, aflate în Nordul Oceanului Atlantic;

• informaţia despre starea atmosferei în stratul de aer de pînă la altitudinea de 20 km (temperatura şi umiditatea aerului, direcţia şi viteza vîntului pe suprafeţele isobarice standard) înregistrată la staţiile aerologice terestre şi maritime, aflate pe teritoriul Europei, Siberiei de Vest şi în Oceanul Atlantic de Nord;

• imaginile cîmpurilor de nori colectate de sateliţii meteorologici geostaţionari şi polari METEOSAT şi NOAA;

• informaţia de radar, înregistrată în Moldova (radarul meteorologic MRL-5 de la Aeroportul internaţional Chişinău) şi în România (imaginea compusă a radarelor Doppler, Administraţia Naţională de Meteorologie din România);

• hărţile sinoptice elaborate în baza modelelor numerice ale principalelor centre prognostice mondiale – GME (DWD, Germania), ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, Marea Britanie), UM (MetOffice, Marea Britanie), GFS (NCEP, SUA), NOGAPS (Fleet Numerical Meteorology and Oceanography Center, Canada), ALADIN/ARPЕGE (Meteo-France), JMA (Japan Meteorological Agency), MSC (Meteorological Service of Canada), USAFE şi MM5 (Air Force Weather Agency, USA).

     Informaţia este recepţionată sub formă de telegrame, codificate cu ajutorul codurilor meteorologice internaţionale, şi sub formă de hărţi.

       În august 2005 a fost lansat sistemul Retim 2000 de recepţionare a informaţiei meteorologice diseminată de Meteo-France (Serviciul Naţional Meteorologic din Franţa), a fost deschis canalul direct de date Chişinău-Moscova pentru schimb de informaţii şi pentru utilizarea aplicaţiei de vizualizare a informaţiei meteorologice GIS Meteo.