|
Comunicat de presă 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului 2009
Această zi se sărbătoreşte pe 5 iunie a fiecărui an în mai bine de 100 de ţări şi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu. În fiecare an un oraş este ales pentru a da tonul acestei sărbători mondiale. Oraşul ales în anul 2009 este Monterrey (Mexic), iar sloganul selectat e „Voi trebuiţi planetei voastre – Uniţi-vă în lupta cu schimbările climei”. Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acţiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) din Republica Moldova, care are o istorie venerabilă, este abilitat să monitorizeze starea şi evoluţia vremii, să prevină despre declanşarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase, precum şi despre poluarea componentelor mediului. Măsurătorile efectuate asupra concentraţiei substanţelor nocive în atmosfera de la sol se efectuează de către SHS din a. 1969. În timpul de faţă se efectuează măsurători asupra concentraţiei a 7 ingredienţi la 17 puncte staţionare de observaţie asupra poluării, amplasate în oraşele industriale: în mun. Chişinău – 6 posturi, Bălţi –2, Tiraspol –3, Bender – 4, Rîbniţa – 2. Observaţiile la posturile staţionare se efectuează zilnic conform programei stabilite în scopul colectării informaţiei despre concentraţiile orare. În perioada condiţiilor meteorologice nefavorabile, însoţite de sporirea semnificativă a conţinutului de poluanţi, observaţiile se efectuează peste fiecare 3 ore. La sud-vestul republicii, în or. Leova este amplasat postul, unde se efectuează observaţii asupra poluării transfrontaliere cu substanţe nocive. În luna aprilie 2007 în s. Mateuţi r-nul Rezina a fost instalată şi pusă în funcţiune staţia automată de control asupra calităţii aerului atmosferic. Locul dat a fost ales în scopul de a recepţiona informaţia privind gradul poluării aerului în cel mai industrializat nod din nordul republicii, unde sunt amplasate cele mai mari întreprinderi, aşa ca: Uzina metalurgică moldovenească; Fabrica de ciment din or. Rezina; Fabrica de ciment şi ardezie din Rîbniţa. Substanţele, care poluează aerul atmosferic, sînt diferite. În dependenţă de natura sa, concentraţie, durata acţiunii asupra organismului uman, ele pot provoca cele mai periculoase consecinţe. Medicii şi ecologiştii au constatat o legătură directă între creşterea numărului de oameni, care sînt bolnăvi de alergie, bronşită asmatică, cancer pulmonar şi multe alte afecţiuni medicale de scăderea calităţii aerului. În plus, poluarea aerului aduce prejudicii nivelului economiei globale, securităţii alimentare, resurselor acvatice şi dezvoltării durabilă, prin care afectează plantele, culturile şi ecosistemele. Comparând gradul poluării aerului atmosferic pentru cei 7 poluanţi principali investigaţi în principalele oraşe ale Republicii Moldova de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, se poate concluziona că nivelul de poluare a aerului în ultimii ani este în creştere. De asemenea, s-a stabilit ca calitatea aerului atmosferic în republică este determinată de 3 surse principale de poluare: sursele mobile; sursele fixe şi sursele transfrontaliere de poluare. Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cu ponderea de 89 % din emisiile sumare de la sursele de poluare. În municipiul Chişinău această pondere este circa 97 %, în municipiul Bălţi – 93 %, Cahul 69 %, Soroca – 75,2%, Edineţ – 72,9%. Emisiile de la transportul auto în anul 2007 au constituit 160 mii tone faţă de 110 mii tone în anul 1999, iar volumul emisiilor de la sursele staţionare în 2007a constituit 19,8 mii tone sau 11% din emisiile totale. Gazele de eşapament a surselor auto conţin circa 280 de componente nocive. Impactul poluării asupra organismului uman variază în funcţie de tipul de poluant, de concentraţia acestuia. Poluanţii gazoşi şi vaporii acţionează direct asupra sistemului respirator, al celui sanguin, hepatic, nervos, asupra pielii. Dintre aceştia cei mai agresivi sunt: bioxidul de sulf, clorul, acidul clorhidric, oxizii de azot şi ozonul. Poluanţii sub formă de aerosoli au repercusiuni mai mari şi mai complexe. Aceştia pot exercita o acţiune toxică, alergică, iritantă, infectantă, de scădere a rezistenţei generale a organismului. Printre cei mai nocivi se numără: plumbul, fluorul, arseniul, bariliul, manganul. Mulţi dintre aceştia au acţiune cancerigenă cum sunt: unele hidrocarburi aromatice, substanţe radioactive, unele metale şi nemetale (crom, arseniu, nichel, cobalt, seleniu, fier etc. şi compuşii lor). Pentru diminuarea efectelor nocive ale poluanţilor au fost stabilite normele sanitare admisibile pentru substanţele poluante, în vederea protejării şi conservării mediului înconjurător. Între mediul înconjurător şi dezvoltarea economiei în ansamblul ei, trebuie să existe un echilibru care să se înscrie în principiile şi normele unei dezvoltări durabile. Ca urmare, sunt necesare măsuri care să reducă la maxim cantităţile de noxe şi mai ales gazele cu efect de seră. O primă măsură constă în organizarea unei reţele naţionale de monitoring on-line care să funcţioneze la parametri normali, să execute determinări corecte şi să urmărească în permanenţă:
O componentă importantă a întregului complex de măsuri pentru asigurarea purităţii bazinului de aer este prognoza poluării aerului atmosferic şi reglarea emisiilor nocive. Scopul prognozei constă în îmbunătăţirea stării bazinului de aer a oraşelor pe contul prevenirii cazurilor periculoase de poluare prin prognozare şi întocmirea avertizărilor. Realizarea prognozei meteorologice privind nivelul poluării se bazează pe evaluarea particularităţilor fizice de răspîndire a impurităţilor în atmosferă şi a legăturilor dintre concentraţiile impurităţilor şi factorii meteorologici. Lucrările cu privire la prognozarea nivelurilor poluării aerului se efectuează în SHS din anul 1980. Pentru prognozarea poluării aerului atmosferic se folosesc modele statistice, ce permit de a evalua dependenţa poluării aerului de factorii meteorologici. În scopul îmbunătăţirii situaţiei ecologice, Serviciul Hidrometeorologic de Stat elaborează recomandări de reglare a emisiilor substanţelor dăunătoare în aerul atmosferic. În perioada nivelului înalt de poluare a aerului, la întreprinderile oraşelor se transmit avertizări cu recomandări concrete privind reducerea emisiilor substanţelor nocive, se întocmesc recomandări pentru populaţie şi serviciile comunale despre interzicerea arderii frunzelor căzute şi altor deşeuri, despre curăţarea umedă a străzilor. Organizaţiile de protecţie a naturii din Republica Moldova şi desigur Serviciul Hidrometeorologic de Stat, depun toate eforturile pentru aceia ca locuitorii ţării să poată respira aer curat, bea apă curată, creşte copii sănătoşi, aşa cum fiecare dintre noi are dreptul la un mediu ambiant favorabil, la informaţie veridică despre starea mediului.
|
|
