22 martie – Ziua Mondială a apei

             "Apa curată pentru sănătate"      

                     “Apei i-a fost dată puterea de a deveni SEVA VIEŢII  pe  Pămînt”

                                                    Leonardo da Vinci.

              În cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Inconjurător de la Rio de Janeiro a fost adoptată, pe 22 decembrie 1992, o hotărîre prin care 22 martie a devenit "Ziua Mondiala a Apei"(World Water Day). Perioada anilor 2005-2015 a fost declarată drept Deceniu Internaţional „Apa pentru viaţă”.

În fiecare an, ţările işi unesc toate eforturile pentru a găsi cele mai bune soluţii de a oferi cetăţenilor o apă cît mai curata. În acelaşi timp, fiecare om din lumea întreagă este pe deplin dator faţă de viaţă ţi sănătatea lui de a-şi cere dreptul la apă curată şi o viaţă sănătoasă.

              Tema relevantă pentru 22 martie anul 2010– ,,Apa curată pentru sănătate” – este actuală în lumina problemelor cu care se confruntă omenirea, iar eforturile întreprinse pînă acum de majoritatea statelor sunt insuficiente. Astfel sărăcia şi inegalitatea persistă, iar accesul unei mari părţi a populaţiei la resursele de apă rămâne limitat.

              Ziua Mondială a Apei este un prilej de sărbătoare şi, in acelaşi timp, de readucere în atenţia opiniei publice a importanţei pe care o au apele, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi din punct de vedere calitativ. Cu ocazia acestei zile, vreau să vă amintesc importanţa şi ponderea pe care o are apa în viaţa noastră, pentru ca Ziua Mondială a Apei trebuie să fie şi o reflectare a muncii şi a responsabilităţilor noastre, în calitate de specialişti şi administratori ai resurselor de apă. Poate că nu am găsit de fiecare dată timpul necesar şi poate nici talentul să vorbim despre ceea ce înseamnă cu adevărat apa pentru noi, specialiştii Apelor, chiar dacă cei mai mulţi dintre noi am fost acolo, între ape, şi am auzit pulsul lor. Uneori, ne-a fost teamă sau ne-am revoltat în faţa naturii, dar, de fiecare dată, am fost mândri că am fost permanent preocupaţi de problematica apelor, pentru a preveni efectele inundaţiilor şi poluarea apelor.

              Poluanţii din ape sunt constituiţi din substanţe organice şi anorganice, care se prezintă sub formă de substanţe dizolvate, substanţe în stare de dispersie coloidală şi de suspensii variate.

              Poluarea apelor de suprafaţă produce o influenţă negativă asupra florei, faunei şi direct sau indirect asupra sănătăţii populaţiei, întrucît este utilizată în alimentare, irigare şi alte necesităţi tehnice şi casnice, de aceea este necesar să se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantităţile neînsemnate de substanţe chimice periculoase din sursele de apă.

              Pentru a diminua impactul negativ al calităţii apei asupra sănătăţii, nu este suficient doar tratarea ei minuţioasă. Calea cea mai eficientă cale constă în prevenirea poluării resurselor acvatice. Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă şi  pînzei freatice sînt apele reziduale şi pluviale netratate sau insuficient tratate, gunoiştile nesancţionate din apropierea localităţilor rurale, digestiile de la complexele animaliere situate în apropierea resurselor acvatice, depozitele de chimicale din localităţi ş.a. Fracţia lichidă din aceste surse de poluare, prin infiltrare, pătrunde în apele freatice şi conduce la poluarea masivă ale acestora cu diverse substanţe toxice (nitriţi, nitraţii, sărurile de amoniu, bacteriile patogene etc.), care ulterior pătrund în organismul uman.

              Prin poluarea apelor se înţelege, conform concluziilor Conferinţei de la Geneva (1961) „modificarea compoziţiei sau stării apelor unei surse survenite ca urmare a activităţii omului, astfel, încît apele devin mai puţin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizările pe care le pot căpăta în stare naturală.”

              Viaţa a luat naştere în mediul acvatic şi 80% din compoziţia materiei vii a planetei este apa şi, după cum ştiţi, omul poate trăi fără hrană 30 zile, dar, fără apă, numai 4-5 zile.

              Întotdeauna apele au avut şi vor avea un cuvînt greu de spus despre calitatea vieţii noastre. De aceea, astăzi, de Ziua Mondială a Apei, cu tema " Apa curată pentru sănătate", Serviciului Hidrometeorologic de Stat se adresează înainte de toate cetăţenilor şi  doreşte să trezească un semnal de alarmă asupra pericolului major şi iminent pe care îl reprezintă poluarea apelor pentru viaţa noastră şi a familiilor noastre. Pe de altă parte, este un apel către toţi operatorii de apă, agenţii economici, dar şi către simpli cetăţeni, să păstreze apele curate, prin depistarea şi înlăturarea surselor de poluare, depozitarea deşeurilor numai în spaţii amenajate. Prin voinţă şi efort comun, vom reuşi să intervenim pentru stoparea poluării cursurilor de apă, modernizarea şi realizarea staţiilor de epurare, deoarece apa este un element constituent indispensabil al naturii şi implicit al vieţii noastre. Fără apă nu există viaţa şi fără apă curată nu avem sănătate. Un om sănătos este acela care respiră aer curat, se hrăneşte şi se spală într-o apă curată.

Sănătatea omului şi dezvoltarea socială depind direct de gradul de asigurare cu apă potabilă. Asigurarea cu apă potabilă a populaţiei reprezintă una din sarcinile primordiale a fiecărui stat. Un mediu sănătos poate fi asigurat doar prin respectarea celor mai elementare cerinţe sanitare. Mediul acvatic curat este cea mai sigură modalitate de asigurare a sanităriei.

              Întodeauna, apa a fost pentru om o preţioasă sursă de sănătate si fortă, cu o singura conditie; sa-i pastram unica şi importanta calitate;” de a fi Apă curat㔺i nu apă poluată. Din  numarul imens de planete, care alcătuiesc Galaxia noastră, rămîne deocamdată în conştiinţa noastră, CEA MAI BINECUVÎNTATĂ PLANETĂ! Apa şi aerul reprezintă factorii indispensabili Vietii. ROLUL APEI în ceea ce priveşte menţinerea vieţii pe  planeta Pamânt, este URIAŞ! Apa acoperă mai mult din  2/3 din suprafaţa planetei noastre, reprezentînd totodată 2/3 din conţinutul organismului uman. Apa pură  este elixirul tainic al vieţii. Necesitatea de a bea apă este una dintre cele mai importante necesităţi vitale ale omului. Sănătatea omului depinde într-o mare măsură de starea de curăţenie a apei. A bea o apă curată este o minunată împrospătare pentru întreaga noastră fiinţă. Atât trupul, cât şi mintea noastră se bucură de mângâierea apei purificatoare.

              Una din premizele importante necesare pentru gestionarea resurselor acvatice şi menţinerea adecvată a stării ecologice este existenţa unui sistem de supraveghere, furnizarea informaţiei privind cantitatea, calitatea, starea, dinamica, interacţiunile în spaţiu şi în timp, predicţia înrăutăţirii sau îmbunătăţirii calităţii acesteia, etc.

              La nivel naţional activitatea de supraveghere a calităţii apelor de suprafaţă şi familiarizarea sistematică a ministerelor, departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc, cu informaţia referitoare la gradul de poluare este realizată în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, de către Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului, ce efectuează monitoringul sistematic asupra stării de poluare a apelor de suprafaţă, aluviuni acvatice în 56 secţiuni la 17 rîuri, 6 bazine, 3 lacuri şi un  liman, conform  48  indicatori hidrochimici şi 7grupe de elemente hidrobiologice.

              Scopul major al acestor acţiuni este promovarea cunoştinţelor în domeniul apelor, sporirea nivelului de informare referitor la problemele acvatice în toate domeniile de activitate umană şi crearea condiţiilor favorabile pentru diferite sectoare ale economiei naţionale şi a populaţiei în realizarea programelor şi proiectelor aferente mediului acvatic.

              Problema apei, are două aspecte – natural şi socio-uman. Creşterea numărului populaţiei pe glob şi impactul ultimei asupra apelor este tot mai mare. În special, aceasta se manifestă pe fondul sporirii necesităţilor, paralel cu utilizarea noilor tehnologii. Dacă în trecut apa prezenta doar o sursă de menţinere a vieţii în organismul uman, apoi prin irigarea terenurilor - o favoare a recoltei obţinute, în prezent ea este un produs în toate domeniile de activitate a omului, în special în industrie.

              Problema utilizării raţionale a resurselor acvatice, spre regret, a devenit stringentă doar la sfârşitul secolului XIX. Secolul XX s-a manifestat prin avansarea tehnologiilor cu consum sporit de apă.

              Republica Moldova, spre regret, dispune de resurse acvatice de suprafaţă şi subterane limitate. Ţara noastră este traversată de cca. 3600 de râuri, marea majoritate din care sunt mici şi doar 7 din ele au o lungime de peste 100 km. Cele mai mari lacuri de acumulare Costeşti-Stânca (volumul 735 mil. m³) şi Dubăsari (277,4 mil m³).

              Principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă şi tehnică sunt r. Nistru (54%), r. Prut (16%). Ponderea apelor subterane este de 23%, altor surse de suprafaţă le revine 7%.

              Una din sarcinile principale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat constă în monitorizarea apelor de suprafaţă. Serviciul posedă un volum mare de informaţie, care permite informarea serviciilor de rigoare în executarea măsurilor pentru minimalizarea riscului fenomenelor hidrologice periculoase, reducerea la minimum a pericolelor directe şi indirecte asupra populaţiei şi economiei.