17 iunie  - ziua mondială pentru combaterea deşertificării - 2009

 

Păstrarea resurselor funciare şi acvatice – asigurarea securităţii

viitorului nostru comun

 

         Deşertificarea se consideră una din principalele probleme economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară. Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variaţiile de clima si impactul uman. Ea afecteaza în special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic.

         Conform evaluării Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Ambiant din cauza procesului de Deşertificare au fost afectate grav peste 40 mln. ha. Anual peste 900 mln. oameni sînt supuşi influenţei negative a proceselor de Deşertificare.

         Din cauza încălzirii globale a climei, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intensive secetele care cuprind noi zone agricole.

         Seriozitatea acestor probleme (seceta şi deşertificarea) la nivel global şi necesitatea combaterii acestor calamităţi naturale la nivel internaţional, au condus la adoptarea pe 17 iunie 1994 la Paris a Convenţiei ONU pentru combaterea Deşertificării, care a intrat în vigoare la 26 decembrie 1996. Pînă în prezent la Convenţie au aderat 186 ţări, iar Ziua de 17 iunie a fost declarată – Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării.

         Degradarea învelişului de sol şi aridizarea climei în perioada primăvară-vară conduce la intensificarea şi extinderea proceselor de deşertificare a terenurilor.

         Tematica selectată de Convenţie pentru Ziua de 17 iunie 2009 este „Păstrarea resurselor funciare şi de apă – asigurarea securităţii viitorului nostru comun”. Această problemă este foarte actuală şi pentru republica noastră.

         Exploatarea terenurilor agricole peste limitele admisibile a fondului funciar, defrişarea pădurilor şi desţelenirea stepelor, parcelarea excesivă a terenurilor agricole în rezultatul privatizării, folosirea tehnologiilor dăunătoare din punct de vedere ecologic, au condus la reducerea considerabilă a productivităţii şi au avut un impact distructiv asupra solului.

         Evaluarea actuală a fertilităţii solului şi deşertificării. În Republica Moldova procesele de degradare a solurilor şi deşertificare sînt condiţionate atît de condiţiile naturale cît şi de factorii antropici. Din condiţiile naturale se evidenţiază fenomenele climatice (ploile torenţiale, perioadele frecvente de uscăciune şi secetă, vînturile puternice), relieful accidentat, litogeneza şi compoziţia rocilor de la suprafaţa terestră.

        În prezent, pe teritoriul republicii circa 40% din terenurile agricole au soluri erodate de diferite grade: slab erodate – 23,2%, moderat – erodate – 11,7 şi puternic erodate – 4,9%. În fiecare an suprafaţa terenurilor erodate creşte în medie cu 0,9%, iar pierderile anuale de sol fertil sînt estimate la 26 milioane tone. Bilanţul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1t/ha, elementele nutritive cu 180 – 200 kg/ha. Se intensifică procesele negative, care conduc la degradarea însuşirilor fizice şi chimice ale solurilor (destructurarea, tasarea, salinizarea, soloneţizarea, dehumificarea. Într-o stare deplorabilă se află sistemele de irigaţie. Măsurile întreprinse de către stat privind melioraţia solurilor nu corespund încă intensităţii degradării lor.

         Prejudiciul cauzat economiei naţionale de pierderea producţiei prin degradarea solului însumează circa 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual.

         Degradarea învelişului de sol şi aridizarea climei în perioada primăvară-vară conduce la intensificarea şi extinderea proceselor de deşertificare a terenurilor.

         Evaluarea actuală a resurselor acvatice şi calităţii lor. Principalele surse de alimentare cu apă a Republicii Moldova sunt râul Nistru, care acoperă circa 54% din cantitatea totală de apă, râul Prut -16%, alte surse de apă de suprafaţă - 7% şi surse de apă subterane - 23%. Aprovizionarea cu apă mai are loc şi din circa 5000 sonde de foraj şi din 132 mii de fîntîni cu alimentare din pînza freatică.

         Stocul mediu multianual al râurilor ţării este estimat la 13,2 miliarde m3, cu o distribuţie neuniformă în timp şi spaţiu. Nistrul acoperă 77-80 % din aceste resurse. Rezerva de ape subterane este estimată la circa 2,8 miliarde m3. Deci, teoretic potenţialul de apă este de cea. 16 miliarde m3, ceea ce înseamnă 3700 m3 /locuitor pe an. însă potenţialul disponibil este de aproximativ 1100 m3 /locuitor pe an, ceea ce situează Republica Moldova printre ţările cu resurse de apă relativ sărace.

         Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat este efectuată în 52 puncte de control, amplasate pe 17 râuri şi 9 bazine acvatice şi limanul Cuciurgan, conform celor 49 indicatori hidrochimici şi 5 grupe de elemente hidrobiologice.

         Conform investigaţiilor, calitatea apelor fluviului Dunărea, rîurilor Nistru şi Prut pe parcursul ultimilor ani n-a suferit schimbări esenţiale şi se încadrează între clasele II şi IV de calitate. Regimul de oxigen a fost în general satisfăcător, cu excepţia unor cazuri de insuficienţă a oxigenului dizolvat în lunile de vară.

         Pe parcursul ultimilor ani s-a observat o tendinţa de îmbunătăţire nesemnificativă a calităţii apelor de suprafaţă.

         Cât priveşte rîurile mici, apa din ele continuă să rămînă intens poluată (clasele lll-IV după indicii hidrobiologici), cu evidenţierea unei tendinţe alarmante de înrăutăţire a calităţii şi cu toate pericolele ce rezultă pentru sănătatea populaţiei. în unele cazuri apa acestor râuri depăşeşte concentraţia maximal admisibilă (CMA) de zeci de ori, fapt cauzat în mare măsură de creşterea volumului deversărilor de ape reziduale neepurate.

         Monitorizarea apelor subterane a fost efectuată pe tot teritoriul republicii la 160-180 sonde de observaţie. Au fost întocmite hărţi despre starea reală şi nivelul apelor subterane în condiţii naturale.

         Analiza calităţii apelor subterane denotă că apa multor sonde arteziene conţine ioni de amoniu, nitraţi, nitriţi în cantităţi considerabile, uneori depăşind valorile CMA. în unele raioane din sudul ţării conţinutul înalt de compuşi ai azotului, în apele subterane, poate fi cauzat şi de factori naturali. Potrivit situaţiei la 01.01.2007 rezervele exploatate de ape subterane constituiau în ansamblu pe republică 3468 mii m3/24h.

         Pe teritoriul ţării există circa 7 mii sonde exploatabile a diferitor orizonturi acvifere. Multe dintre ele sunt în stare deplorabilă şi trebuie conservate întrucât reprezintă surse potenţiale de poluare a acestor orizonturi. În prezent se efectuează inventarierea sondelor de exploatare.

         Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul ţării, conform rezultatelor Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, nu corespunde standardului „Apa potabilă". In medie 87% din probele de apa din stratul freatic conţin nîtraţi ce depăşesc de la câteva până la zeci de ori CMA.

         Una din sursele importante de poluare o constituie depozitarea deşeurilor în apropierea surselor de apă, infiltrările de la gunoişti, staţionarea instalaţiilor de epurare a apelor reziduale, gropile improvizate de deşeuri menajere, latrinele, şanţurile arterelor stradale, etc.

Autorităţile publice centrale şi locale concomitent cu realizarea măsurilor prevăzute în „Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015", contribuie la lichidarea surselor de poluare a apelor subterane prin realizarea unor măsuri concrete, cum ar fi:

  • Inventarierea sondelor arteziene şi conservarea sau lichidarea celor abandonate deoarece unele dintre ele prezintă pericol de poluare a subteranului;

  • Modernizarea şi extinderea reţelei de monitoring a apelor subterane;

  • Evaluarea calităţii apelor subterane;

  • Extinderea reţelei şi capacităţii analitice a laboratoarelor în context cu cerinţele standardelor europeneprivindapa potabilă, utilizarea metodelor expres de analiză în condiţii de câmp.

         În scopul lichidării surselor de poluare a mediului, anual sunt organizate şi desfăşurate bilunare de înverzire şi salubrizare a localităţilor.

         În conformitate cu prevederile Decretului Preşedintelui privind desfăşurarea Săptămânii apei curate sub genericul „Apa - izvorul vieţii" au fost elaborate planuri de acţiuni naţionale şi locale, conform cărora sunt curăţate anual mii de fântâni şi sute de izvoare.

         De asemenea, în toate raioanele republicii se  desfăşoară concursul "Cea mai amenajată sursă de apă potabilă din localitate", în rezultatul căruia sunt selectate pentru Concursul republican zeci de localităţi. Pe larg se implementează iniţiativa Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale "Rîu curat - de la sat la sat". Astfel, au fost curăţate albiile şi malurile râurilor mici pe o distanţă de peste 5000 km.

         Resursele acvatice constituie o prioritate naţională, de aceea protecţia şi utilizarea raţională a lor rămâne a fi o problemă la nivel atît naţional cît şi local.

          Direcţiile principale rămân a fi: aproximarea legislaţiei naţionale la Directivele UE, stabilirea managementului integrat al apelor pe principiul bazinal, atragerea investiţiilor în sectorul respectiv.

         Identificarea necesităţilor pentru combaterea proceselor de degradare a solurilor şi deşertificării. Recunoscînd pericolul degradării terenurilor care se intensifică Republica Moldova la 24 decembrie 1998 prin Hotărîrea Parlamentului nr. 257 – XIV a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD).

Aderînd la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării Republica Moldova urma să:

  • acorde întîietate combaterii deşertificării şi reducerii efectelor secetei, alocînd resurse adecvate, pe măsura necesităţilor;

  • elaboreze strategii şi priorităţi în cadrul planurilor şi/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei;

  • abordeze problema deşertificării şi să acorde o atenţie deosebită factorilor socio-economici care generează procesele de deşertificare;

  • stimuleze formarea conştiinţei publice şi să faciliteze contribuţia populaţiei locale, mai ales a femeilor şi tinerilor cu sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale, la eforturile pentru combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei;

  • creeze un cadru favorabil prin consolidarea legislaţiei, iar acolo unde această legislaţiei nu există – să adopte legile necesare şi să stabilească politici pe termen lung şi programe de acţiuni.

         În conformitate cu această Hotărîre a Parlamentului a fost elaborat şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 367 din 13 aprilie 2000 „Programul Naţional de Acţiuni pentru combaterea deşertificării în Republica Moldova”.

         Programul nominalizat prevede: determinarea factorilor care contribuie la intensificarea deşertificării; elaborarea şi realizarea măsurilor practice cu privire la combaterea deşertificării şi atenuarea urmărilor secetelor; menţinerea fertilităţii terenurilor care sînt afectate de procesele deşertificării.

         Conform Programului Naţional de Acţiuni în faţa Ministerelor de resort şi Organelor Administraţiei publice locale au fost puse sarcini concrete şi termeni stricţi de realizare a lor, deoarece situaţia este destul de acută.

         Măsurile de evaluare a consecinţelor deşertificării şi de realizare a monitorizării, conform Programului Naţional de Acţiuni, includ:

  • elaborarea concepţiei monitorizării ecologice în Republica Moldova;

  • optimizarea structurii instituţiilor de monitorizare a mediului ambiant subordonate Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

         Realizarea acţiunilor indicate va permite organizarea în republică a Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat (inclusiv monitorizarea proceselor de deşertificare).

         În cadrul Programului Naţional de Acţiuni sînt prezentate detaliat direcţiile de bază, realizarea cărora va contribui la lichidarea neajunsurilor în domeniul agriculturii, urbanizării, industriei, energeticii şi transportului, importanţă semnificativă pentru prevenirea sau diminuarea proceselor de deşertificare.

         Măsurile de atenuare şi combatere a deşertificării. Combaterea deşertificării reprezintă o parte componentă a folosirii complexe raţionale a resurselor de sol în regiunile secetoase în vederea dezvoltării societăţii pe termen lung.

         Printre cele mai importante activităţi îndreptate spre combaterea proceselor de deşertificare în Republica Moldova  sînt următoarele:

  • perfecţionarea cadrului legislativ favorabil pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a resurselor de sol, racordarea lui la cel european;

  • crearea sistemului informaţional a stării de calitate a solurilor;

  • structurarea şi reconstrucţia landşafturilor prin extinderea pădurilor, fîneţelor şi pajiştilor, zonelor umede;

  • implementarea măsurilor fitoameliorative, silvotehnice şi hidrotehnice pentru minimalizarea eroziunii solului şi stabilizarea alunecărilor de teren;

  • sporirea fertilităţii solurilor prin formarea unui bilanţ echilibrat sau pozitiv al humusului şi elementelor nutritive în sol prin aplicarea fertilizanţilor;

  • abordarea unei politici statale în domeniul gestionării  resurselor de sol;

  •  consolidarea terenurilor agricole ţinînd cont de relief, structura învelişului de sol, coraportul între sistemele naturale şi antropice;

  • organizarea monitoringului deşertificării şi cadastrului funciar;

  •  restabilirea şi extinderea irigaţiei mari şi mici;

  • utilizarea raţională, protecţia şi reconstrucţia ecologică a vegetaţiei pajiştilor, implementarea păşunatului controlat;

  • dezvoltarea şi implementarea proiectelor-pilot pentru combaterea deşertificării la nivel de cîmp;

  • consolidarea mecanismelor de asistenţă financiară;

  • asigurarea ştiinţifică a acţiunilor de combatere a degradării solurilor şi  deşertificării;

  • crearea sistemului de instruire, informare şi conştientizare a populaţiei în privinţa problemelor legate de degradarea solului şi deşertificare.

         Cu sprijinul comunităţii internaţionale în anii 1998-2000 a fost întreprinsă o sistematizare a informaţiei privind terenurile degradate. În baza acestei evaluări, au fost editate hărţi ale zonelor domeniul agriculturii şi protecţiei mediului au fost introduse aspecte privind managementul durabil al terenurilor şi combaterea deşertificării.

         De asemenea, ţara a beneficiat de asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea Programului Naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării şi a Rapoartelor Naţionale privind implementarea Convenţiei în Republica Moldova (a.2000, 2002, 2006).

Eficienţa cadrului instituţional ce ţine de protecţia mediului înconjurător, inclusiv lupta cu secetele şi deşertificarea, este asigurată prin realizarea actelor legislative existente în domeniu. Cele mai importante sunt:

  • Hotărîrea Guvernului nr. 636 din 26.05.2003 despre aprobarea Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (Partea I-a. Ameliorarea terenurilor degradate);

  • Hotărîrea Guvernului nr. 841 din 26.07.2004 cu privire la aprobarea Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (Partea a II-a. Sporirea fertilităţii solurilor);

  • Hotărîrea Guvernului nr. 1199 din 17.10.2006 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015”;

  • Hotărîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020.

         Executarea actelor legislative la compartimentul dat are loc prin procesul de interacţiune şi cooperare între ministerele de resort şi alte autorităţi administrative centrale.

Pentru a diminua consecinţele secetelor şi a stopa  procesele de deşertificare în sudul republicii, se întreprind măsuri concrete.

  • Are loc stimularea investiţiilor în creşterea legumelor cît şi în procurarea tehnicii şi echipamentului pentru irigaţie, pentru care Guvernul a alocat subvenţii în sumă de 20 milioane  lei, din care până la moment au fost transferaţi agenţilor economici 9,5 milioane lei.

  • S-a elaborat Programul de reabilitare a sistemelor de irigaţie pentru anii 2008-2015, care prevede reabilitarea lor în sudul republicii pe o suprafaţă de cca. 40 mii ha cu alocarea mijloacelor financiare în suma de 341,8 milioane lei, dintre care 168,5 milioane lei din bugetul de stat (pentru raioanele Hînceşti, Cimişlia, Leova, Cahul şi UTA Găgăuzia), care va diminua semnificativ riscul secetelor frecvente din sudul ţării.

  • Agenţia de Stat „Moldsilva” împreună cu administraţia publică locală, cu suportul financiar al Fondului Ecologic Naţional (FEN) organizează şi desfăşoară anual plantarea fîşiilor de protecţie şi a terenurilor degradate pentru crearea ecosistemelor complexe în scopul menţinerii echilibrului ecologic şi a biodiversităţii. Începînd cu anul 2006 Agenţia de Stat „Moldsilva” cu suportul Băncii Mondiale (BM) implementează un proiect de consolidare a terenurilor degradate prin împădurire în cadrul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante (MDN) a Protocolului de la Kyoto.

  • Pentru lărgirea plantaţiilor forestiere şi crearea fâşiilor forestiere de protecţie în anul 2008 numai din Fondul Ecologic Naţional al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale au fost alocaţi 8,7 mln.lei, iar pentru măsurile de luptă cu alunecările de teren şi eroziunea solului – 3,2 mln. lei.

  • Pentru restabilirea zonelor umede (bălţilor şi mlaştinilor din lunca Prutului),  Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a argumentat ştiinţific şi a promovat politica de menţinere şi protecţie a zonelor umede din Prutul de Jos cu o suprafaţă de 19 000 ha şi a Nistrului Inferior cu suprafaţa de 55 000 ha. Astfel, aceste zone au fost incluse în registrul Convenţiei Ramsar ca zone umede de importanţă internaţională.

  • Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale în aria suprafeţelor umede din lunca Prutului de Jos a creat Rezervaţia Naturală  „Prutul de Jos”, în care au fost implementate mai multe proiecte cu suportul financiar a Fondului Ecologic Naţional.

          Procesul implementării prevederilor UNCCD în Republica Moldova este coordonat de către Grupul de lucru (GL), creat în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, subordonat Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

         Membrii GL au fost delegaţi în cadrul acestui organ de către instituţiile corespunzătoare, avînd în vedere cunoştinţele şi experienţa de muncă în domeniul combaterii degradării solului.

Grupul de lucru  a efectuat treninguri pentru agenţii economici şi altor grupe de populaţie. Se organizează conferinţe, seminare, şedinţe de lucru cu atragerea reprezentanţilor administraţiei publice locale, fermierilor, elevilor, tineretului orientate spre ridicarea nivelului de informare a populaţiei  privind problemele degradării terenurilor în Republica Moldova.

         Au fost publicate: monografia ştiinţifică “Degradarea terenurilor în Republica Moldova”; “Agenda elevului” pentru lecţia de ecologie; bucletul “Să păstrăm planeta noastră”; placarda “Deşertificarea în Republica Moldova”; filmul video “Problemele deşertificării în Republica Moldova”.

         A fost efectuat concursul desenelor pentru copii “Degradarea terenurilor – văzută de copii”. A fost pregătit şi inclus în programul de studii cursul de lecţii cu privire la problemele secetelor şi deşertificării pentru  studenţii specialităţii  “Agronomie” etc.

         Pentru măsurile de informare şi educaţie ecologică în anul 2008 numai din Fondul Ecologic Naţional al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale au fost alocaţi 1,4 mln. lei.

         Pentru intensificarea şi mobilizarea resurselor în domeniul ocrotirii naturii  în republică s-a realizat Proiectul privind sinergismul celor trei Convenţii ale ONU, care au fost adoptate în anul 1992 la Rio-de-Janeiro – Schimbarea climei, Menţinerea biodiversităţii şi Combaterea Deşertificării.

         În planul Grupului de lucru sunt prevăzute astfel de măsuri ca: elaborarea Planurilor regionale de Acţiuni cu privire la combaterea deşertificării; formarea reţelei de informaţii; modernizarea sistemului de monitoring a secetelor; pronosticul aridizării climei republicii pînă în anul 2100; modernizarea bazei de date privind degradarea terenurilor, resurselor acvatice şi climatice, şi alte măsuri.

         Pentru fortificarea capacităţilor de realizare a obiectivelor Convenţiei menţionate în Republica Moldova sînt necesare mai multe  acţiuni de instruire şi sensibilizare a populaţiei care ar cuprinde:

  • crearea sistemului de instruire şi educaţie ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt;

  •  instruirea şi sensibilizarea populaţiei în problemele ce ţin de protecţia solurilor şi folosirea raţională a resurselor funciare; 

  • organizarea de expoziţii, seminare, conferinţe, simpozioane tematice legate de problemele privind fenomenele de secetă şi deşertificare;

  • perfecţionarea programelor de studiu privind planificarea, dreptul şi managementul ecologic în instituţiile de învăţămînt cu specialităţi în domeniul protecţiei mediului;

  • colaborarea cu mas-media şi implicarea activă a organizaţiilor nonguvernamentale de mediu în propagarea şi realizarea obiectivelor Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificării .

 

         Dr. Ilie BOIAN, coordonator naţional al Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificării,  prim-vicedirector al SHS